Decizia CCR ar putea avea urmări nefaste pe viitor, dat fiind efectul pe care l-a avut eliminarea Dianei Sosoacǎ din cursa pentru prezidențiale, și anume reorientarea electoratului suveranist către Călin Georgescu, atrag atenția analiștii.
Klaus Iohannis. Foto: Klaus Iohannis / Facebook
Politologul Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București, vorbește despre un precedent creat de ultimele decizii ale Curții Constiționale. Așa cum decizia prin care Dianei Șoșoacă i-a fost interzis să candideze pentru Cotroceni l-a „creat”, practic, pe Călin Georgescu și a mobilizat electoratul suveranist, la fel și ultima decizie, privitoare la anularea alegerilor, ar putea să aibă urmări pe viitor. Care vor fi acestea este însă greu de anticipat, în acest moment.
„Constituția Constituțională, prin eliminarea candidaturii doamnei Șoșocă, a creat condițiile care au dat naștere și succesului domnului Georgescu, în mod indirect. Acum este clar că, prin decizia Curții Constituționale, s-a creat un precedent. Și sigur că această putere a Curții Constituționale, în materia supravegherii procesului electoral prezidențial, exista de iure în Constituție, dar acum există și de fapt. Și e de văzut dacă în viitor Curtea va mai uza de asemenea prerogative și în ce măsură intervențiile Curții vor afecta sau nu posibilitatea cetăților de a alege. Pentru că noi totuși suntem o democrație constituțională, Constituția este supremă, iar în baza Constituției, gardianul Constituției este Curtea Constituțională. Așadar, pe umerii Curții Constituționale, apasă o imensă răspundere”, spune profesorul Stanomir.
Pe de altă parte, Ioan Stanomir consideră că autoritățile, inclusiv președintele Klaus Iohannis, nu au luat cele mai bune decizii.
„Dacă măsurile acestea se impuneau, noi nu mai aveam oameni înarmați care circulă prin România. Că înțeleg că acum este o mare preocupare pentru a fi găsiți tot felul de mercenari care umblă în mașini cu cu arme la ei. Nu e firesc totul să se întâmple așa ceva. E clar un eșec de proporție al administrației noastre. Faptul că s-a ajuns cu două zile înainte de scrutin, de turul doi al scrutinului, și a fost nevoie să se anuleze întreg procesul electoral este ceva fără precedent și rămâne de văzut dacă autoritățile noastre vor fi în stare sau nu să rezolve această problemă odată pentru totdeauna. Să se meargă la capăt în baza domniei legii că noi nu suntem Vladimir Putin să luăm oamenii de pe stadă să îi facem să dispară”, mai spune Ioan Stanomir.
Vineri, după ce magistrații Curții Constituționale a României au decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis, care urma să își încheie mandatul în 21 decembrie, a anunțat că va rămâne în funcţie până la alegerea unui nou preşedinte.
A fost una dintre rarele ieșiri publice ale președintelui României în ultimele sale luni de mandat, însă mesajul pe care Klaus Iohannis l-a transmis vineri seara este unul potrivit, spune politologul George Jiglău, de la lector universitar la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj - Napoca.
Mandat prelungit, popularitate scăzută
Privind retrospectiv asupra evenimentelor din ultimele săptămâni, arată analistul politic, rămân însă întrebări despre modul în care a acționat președintele României, în condițiile în care ar fi avut acces mai devreme la documentele care arată că procesul electoral putea fi influențat.
„Președintele României se regăsește acum într-o ipostază foarte importantă, dar într-un moment de final de mandat, prelungit, în care cotele lui de popularitate nu sunt la un nivel foarte înalt, fiind astfel într-o poziție oarecum ingrată, în care trebuie să dea un mesaj de stabilitate, dar în același timp o face din postura unui președinte destul de nepopular”, arată specialistul în politică George Jiglău.
În ultimele luni, remarcă politologul, președintele Klaus Iohannis a fost extrem de criticat în contextul scandalurilor legate de construcția unei vile de protocol și de călătoriile cu avioane privare, însă a fost în același timp foarte puțin vizibil în spațiul public, lucru care i se poate reproșa.
„Dincolo de acest lucru, mesajul să de vineri seara a fost potrivit și a venit la momentul potrivit. Decizia anulării primului tur al alegerilor a luat prin surprindere, cu toate că se prefigura ceva în direcția asta în ultimele zile. Dar în momentul acesta al anunțării deciziei, când toată lumea s-a inflamat, de îndată ce a devenit oficial, faptul că el a ieșit destul de repede să clarifice lucrurile și să dea un mesaj verbal, cel puțin de stabilitate, a fost un lucru util, pe care trebuia să îl facă. Poate că este genul de intervenție care era așteptată din partea lui în mai multe momente de-a lungul celor două mandate”, spune George Jiglău.
Vineri, 6 decembrie, Klaus Iohannis a transmis că România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă.
„Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare. Spun asta pentru Uniunea Europeană. România este și rămâne o țară sigură, solidă, proeuropeană. Spun asta pentru NATO. România rămâne un aliat sigur, solid. Și cred că este foarte important să știm cu toții: România nu este în dificultate", a declarat Klaus Iohannis.
Putea președintele să acționeze mai repede?
Analistul politic remarcă însă că dacă este pusă prezența lui în contextul ultimelor două săptămâni, cel puțin de la turul I încoace, și a informațiilor care au trebuit gestionate în această perioadă, președintele, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAȚ), dar și celelalte instituții ale statului implicate în organizarea alegerilor vor trebui să răspundă mai multor întrebări din partea publicului.
„Au apărut după turul I acele rapoarte din partea serviciilor și Ministerului de Interne cu elemente care au fost ținute secret câteva zile, după ședința CSAȚ. Apoi au devenit publice și apoi Curtea Constituțională a României a arătat că avem elemente noi pe care le luăm în calcul ca să anulăm alegerile cu totul. Este foarte greu de crezut că președintele însuși nu a știut mai repede sau nu putea avea acces la aceste informații mai repede. Nu știm, nu ne spune nimeni dacă președintele știa sau nu dinainte. Pentru mine este o întrebare de ce rapoartele nu s-au desecretizat mai repede, de ce au fost acele zile în plus, de pauză, de ce nu au fost desecretizate imediat sau de ce nu au ajuns imediat pe masa Curții Constituționale a României, care iată că în câteva ore trecute practic de la publicarea acelor rapoarte a luat o decizie atât de radicală”, a precizat analistul politic.
Românii se confruntă de mulți ani cu o lipsă de încredere în instituțiile statului, iar deciziile din ultimele zile ale acestora au adâncit aceste probleme, mai spune politologul.
„Este nevoie de mulți ani de acțiune foarte coerentă din partea instituțiilor pentru ca problema lipsei de încredere a românilor să se repare”, concluzionează acesta.