Agenţia Fitch pune astăzi bomboana pe coliva „stabilităţii” politice aduse de echipa „Nicu şi Marcel”, moşită de Iohannis: schimbă perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”. Cu efect imediat asupra împrumuturile la care apelează România.
Imagini dintr-o ședință la guvern FOTO PNL
Cum s-a ajuns aici? „Nicu şi Marcel” habar nu au de realitățile din domeniul politicilor economice, a stabilităţii fiscale şi bugetare. Veniţi de la covrigărie sau armată, nici nu e de mirare că am ajuns unde suntem azi. Şi nici nu au avut bunul simţ să asculte de cei care se pricep. S-au considerat mai deştepţi decât toţi analiştii ecnomici care prevesteau unde o să ajungem. Combinaţia mortală, iar Iohannis n-a avut puterea să prevadă unde va duce România.
Programul de guvernare al coaliţiei PUP (PSD, UDMR, PNL)
După întâlnirea celor trei partide de ieri, s-a dat publicităţii un draft al viitorului program de guvernare, fără cifre statistice, fără evaluarea numărului bugetarilor care îşi vor pierde locul de muncă, fără prevederi asupra evoluţiei deficitului bugetar.
Ce atrage atenţia este desfiinţarea unor instituţii ale statului, un lucru bun în vederea reducerii cheltuielilor de funcţionare a statului. Problema este că statul a angajat un număr imens de bugetari, număr ajuns acum la 1,3 milioane, şi tot statul îi dă afară că nu mai are bani de pensii şi salarii bugetare. Adică statul i-a amăgit, în loc să acţioneze chibzuit, să nu se întindă mai mult decât îi era plapuma.
Tot statul „Nicu şi Marcel” a mărit pensii şi salarii bugetare fără resurse bugetare stabile şi predictibile. Iar acum se aude că vor îngheţa pensiile şi salariile în 2025, din lipsa banilor la buget.
Fondurile europene au fost îngheţate, pentru că „Nicu şi Marcel” n-au fost în stare să îndeplinească jaloanele şi ţintele din PNRR. Iată ce prevede draftul programului de guvernare al PUP:
1.În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%.
2.Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial).
3. Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%.
Asta cu reducerea numărului de secretari de stat reprezintă o picătură în oceanul deficitului bugetar.
Comasarea serviciilor deconcentrate, adică niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii la nivel de judeţ. În total circa 82 de servicii deconcentrate la fiecare minister?
Iată situaţia la ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un minister care funcţionează cu agricultura României complet privatizată:
Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu"; Agenţia Națională a Zonei Montane; Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură; Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură; Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor; Agenţia Domeniilor Statului.
Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti - servicii publice deconcentrate; Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale; Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor-servicii publice deconcentrate; Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor; Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor; Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului; Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare; Autoritatea Naţională Fitosanitară; Banca de resurse Genetice Vegetale - pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.
Câte vor rămâne în funcţie, şi câţi bugetari vor fi concediaţi? Până nu avem răspunsul la această întrebare nu ştim ce să credem despre măsura din programul de guvernare al viitoarei coaliţii. Ştim, de la „Marcel”, că ministerul Agriculturii ar avea în subordine 111 instituţii, printre care Direcţia pentru Agricultură a municipiului Bucureşti. Când agricultura este complet privatizată.
Maximum 16 ministere, mai spune coaliţia. În Argentina, la o populaţie de 40 milioane locuitori, funcţionează 8 ministere, şi nu moare nimeni. Şi la noi ar trebui comasate unele ministere, astfel încât numărul final să fie cel mult 12.
4.Desființarea instituțiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administrație mai eficientă și mai aproape de cetățean. Această măsură are scopul de a reduce birocrația excesivă, de a elimina structurile paralele și de a crește transparența în gestionarea resurselor publice.
Mărturisesc că n-am reuşit să aflu ce înseamnă instituţii regionale. Pe site-ul oficial al guvernului apar „direcţii deconcentrate”- 6877, „instituţii centrale”-128, primarii, Consilii Judeţe, etc. Care sunt instituţiile regionale? La ce număr de personal bugetar se renunţă? Câţi vor fi concediaţi? Până nu avem răspunsul la aceste întrebări nu ştim ce să înţelegem.
5. Comasarea autorităților de reglementare din același domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni.
Foarte bună şi această măsură, dar persistă întrebarea: câţi bugetari vor fi concediaţi, ce economii bugetare se vor face?
6. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare. Analiza eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice. Raționalizarea cheltuielilor nejustificate.
De ce nu s-au impus aceste măsuri elementare până în prezent? Era primul lucru de făcut pentru o adminstratie responsabilă şi eficientă. N-am avut şi nu avem o astfel de administraţie a statului.
7. Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice
O astfel de prevedere trebuia pusă în operă acum 25-30 de ani. Iarăşi un exemplu de aiureală din administraţia României. Plătim salariatii statului fără să ştim de ce îi plătim. Reiau caracterizarea sistemului bugetar făcută de şeful sindicatului BNS, Dumitru Costin:
„Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani, şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică”.
Urmează în schiţa programului de guvernare un şir lung de promisiuni pe care le auzim periodic de la conducerea statului, fără ca ceva să se întâmple.
Urgenţele în formarea noului guvern
-Cine va fi noul premier? Bolojan se întreabă dacă Ciolacu mai are credibilitatea necesară pentru a fi în continuare premier, după ce a adus ţara în dezastrul bugetar actual, urmare a dezmăţului bugetar din anii trecuţi.
-Situatie este extrem de gravă dacă, în perspectiva alegerilor prezidențiale, coaliţia de guvernare anunţă măsuri atât de drastice privind reducerea cheltuielilor statului.
-Agentia Fitch atenţionează România că ar putea rămâne fără capacitatea de a se inprumuta pe piaţa internaţională.
-Fara USR, viitoarea coaliţie are o majoritate extrem de fragilă, nu-şi va putea trece prin parlament legile organice.
-Banii veniţi de la CE sunt blocaţi.
-Cine şi cum va alcătui bugetul pe 2025?
-Vom intra în 2025 fără guvern şi fără buget? Percepţia instituţiilor internaţionale de rating riscă să ducă la încetarea împrumuturilor pentru România, caz în care rămânem fără bani de pensii şi salarii şi va trebui să ne ducem cu căciulă în mâna la FMI.
Situaţie este extrem de grea pentru România, construirea rapidă a unui guvern condus de Ilie Bolojan pare singura soluție de ieşire din blocajul în care ne-a adus echipa Iohannis -„Nicu şi Marcel”.