China se revarsă spre America Latină. America vrea „Doctrina Monroe”. China la zi

China se revarsă spre America Latină. America vrea „Doctrina Monroe”. China la zi
📅 2024-12-18

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm o analiză detaliată a turneului diplomatic al președintelui chinez Xi Jinping, desfășurat în America Latină, în perioada 14 - 21 noiembrie 2024. Acest eveniment major a inclus participarea la două summituri internaționale cea de-a 31-a Reuniune a Liderilor Economici APEC din Lima, Peru, și Summitul G20 de la Rio de Janeiro, Brazilia – precum și vizite de stat în Peru și Brazilia, două țări de o importanță strategică esențială pentru Beijing. Pe parcursul celor opt zile, Xi Jinping a reafirmat ambițiile globale ale Chinei, pledând pentru multilateralism, cooperare economică și dezvoltare sustenabilă.

Sursa: aici

Percepțiile cu privire la acest turneu sunt însă profund polarizate. Occidentul vede inițiativa ca pe un efort strategic de extindere a influenței globale a Chinei, în încercarea de a contrabalansa hegemonia SUA și de a promova un model economic alternativ. Contextul vizitei, care a avut loc la scurt timp după realegerea lui Donald Trump, un lider cunoscut pentru politicile externe imprevizibile, amplifică semnificația acestei mișcări diplomatice.

Foreign Policy scrie că „testul suprem al politicii economice a Beijingului este dacă se poate implica cu America Latină și cu mari părți ale sudului global dincolo de relațiile construite pe resurse financiare și capital diplomatic. Nu este întotdeauna garantat că poți să câștigi inimile și mințile dacă faci duș cu bani în acele locuri. China trebuie să demonstreze că înțelege ce vor aceste economii cu adevărat – și astfel de dorințe se pot schimba din când în când”. Prestigioasa publicație ne reamintește că, încă din 2017, până la începutul lui 2021, prima administrație Trump a pledat pentru revenirea la „doctrina Monroe” ca răspuns la influența tot mai mare a Chinei. Pe lângă faptul că este „ofensatoare pentru mulți latino-americani, strategia administrației nu a reușit să ofere nimic altceva care să atragă guvernele dintr-o poziție de neutralitate strategică între Statele Unite și China”.

Ceea ce ar trebui întreprins astăzi este „un efort coordonat de a lucra cu băncile regionale multilaterale de dezvoltare din regiune (BID, precum și Banca de Dezvoltare a Americii Latine, CAF) pentru a-și restructura portofoliile de împrumuturi pentru a acorda prioritate proiectelor de infrastructură transfrontaliere la scară largă. Acest lucru va ajuta la acoperirea deficitului lăsat de probabilul declin al Chinei a investițiilor în infrastructură în străinătate și, odată cu acesta, progresul în comerț și dezvoltarea socioeconomică în America Latină”.

Și, în sfârșit, oricât de contraintuitiv ar putea părea acest lucru, continuă Foreign Policy, având în vedere că investițiile Chinei în infrastructură ar putea scădea, băncile de dezvoltare regionale și globale – împreună cu sectorul privat – „ar trebui să caute să colaboreze cu China în aceste domenii și să ia lecții din experiența Beijingului în dezvoltarea infrastructurii majore”.

Problema lipsei infrastructurii intra- și inter-țară a Americii Latine „se extinde dincolo de Beijing și de concurența geopolitică a Washingtonului”. Îmbunătățirea infrastructurii regiunii nu va reduce doar sărăcia și inegalitatea în emisfera vestică, ci „poate oferi, de asemenea, o oportunitate de colaborare pozitivă între Vest și China și poate oferi Occidentului o mai mare pârghie asupra acestor investiții”. În cazul noului port din Chancay, „compania chineză COSCO Shipping a negociat gestionarea unică a portului. Acest rezultat ar fi putut fi diferit dacă ar fi existat alți parteneri cu un efect de pârghie real… Extinderea ofertei de infrastructură de către băncile multilaterale occidentale va echilibra, de asemenea, rolul disproporționat al Chinei în acest sector. Unele dintre acestea sunt deja în desfășurare în CAF, dar același lucru ar trebui să se întâmple și cu sprijinul SUA în BID. Și alte țări occidentale ar trebui să-și adună resursele și pârghia diplomatică pentru a investi în aceste sectoare”.

CNBC scrie, tot îngrijorat, dar mai puțin conciliant, că „SUA și-au exprimat îngrijorarea cu privire la rolul din ce în ce mai mare al Chinei în infrastructura Peru și în portul Chancay, despre care unii oficiali susțin că ar putea fi folosit de marina din Beijing”. Între timp, un consilier al lui Donald Trump „a propus tarife de 60% pentru mărfurile care trec prin noul port al Peruului sau prin orice port deținut sau controlat de chinezi, în conformitate cu majorările de tarife pe care președintele ales le-a propus pentru toate mărfurile din China”. Cu toate acestea, în ceea ce privește America Latină, care acceptă mai multe investiții chineze, „experții spun că SUA ar trebui să se considere responsabile pentru cedarea terenului”. „Statele Unite au practicat neglijarea strategică a propriului cartier comun. Acest vid a permis Chinei capacitatea de a se extinde cu puține respingeri sau contestații”, a conchis unul dintre ei. Aceasta a fost „o greșeală economică și geopolitică, deși nu este neapărat o problemă de securitate națională, așa cum au sugerat unii”. Și încă : „SUA au o istorie lungă de ignorare a Americii Latine, iar acesta este doar ultimul capitol”.

În contrast, mass-media chineză, precum Global Times, Xinhua, descriu turneul ca o „călătorie a prieteniei, cooperării și păcii”, insistând pe mesajul stabilității și beneficiilor mutuale.

Acest articol își propune să analizeze acțiunile președintelui Xi Jinping, cât și impactul acestora, examinând importanța Americii Latine pentru China, în special relațiile strategice cu Peru și Brazilia, mesajele transmise în cadrul summiturilor și implicațiile lor pentru geopolitica globală. Materialul adoptă o abordare echilibrată, bazându-se pe surse din China și Occident, în limbile chineză, engleză și spaniolă, pentru a oferi o imagine cuprinzătoare a acestui eveniment semnificativ.

Importanța Americii Latine pentru China

America Latină reprezintă o regiune strategică în extinderea influenței globale a Chinei, oferind un potențial imens datorită resurselor naturale bogate, piețelor emergente și poziției geografice favorabile în comerțul transpacific. De-a lungul ultimelor decenii, această regiune a devenit un partener esențial pentru Beijing, consolidând relații economice, politice și diplomatice ce reflectă o interdependență în creștere.

În acest context, China a devenit cel de-al doilea cel mai mare partener comercial al Americii Latine, cu progrese remarcabile în relațiile bilaterale cu state-cheie precum Peru și Brazilia. Potrivit raportului „Perspectivele privind comerțul internațional dintre America Latină și Caraibe 2024”, publicat de Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe a Organizației Națiunilor Unite, volumul comerțului de mărfuri dintre cele două părți a crescut de 35 de ori între 2000 și 2022, o rată de expansiune neegalată de alte regiuni. Această dinamică evidențiază nu doar creșterea exporturilor către China, ci și investițiile masive ale Beijingului în sectoare strategice precum mineritul, agricultura și infrastructura, elemente care contribuie semnificativ la ascensiunea economică globală a Chinei.

În plus, prin inițiativa „Centura și Drumul” („Belt and Road Initiative”), Beijingul și-a extins, influența în 21 de țări din America Latină și Caraibe. Acestea includ Antigua și Barbuda, Argentina, Barbados, Bolivia, Chile, Costa Rica, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guyana, Jamaica, Nicaragua, Panama, Peru, Surinam, Trinidad și Tobago, Uruguay și Venezuela. În octombrie 2024, Columbia a anunțat intenția de a se alătura inițiativei „Centura și Drumul”, ceea ce reprezintă o extindere semnificativă a inițiativei și reafirmă interesul statelor din regiune pentru integrarea în rețeaua economică globală promovată de Beijing. China a investit în proiecte semnificative de infrastructură și a semnat acorduri de liber schimb cu cinci state, creând noi oportunități economice, reducând barierele comerciale și promovând integrarea regională.

Cele 5 țări din America Latină cu care China a semnat acorduri de liber schimb

Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor din aici

Peru: Poarta către comerțul transpacific

Poziția geografică a Peru pe coasta Pacificului îl transformă într-un nod logistic strategic pentru legăturile economice dintre Asia și America Latină. Relația sino-peruviană a fost consolidată prin semnarea Tratatului de Liber Schimb în 2010, care a transformat China în cel mai mare partener comercial al Peru. Resursele minerale ale Peru, precum cuprul, aurul și zincul, sunt esențiale pentru industriile tehnologice și de infrastructură ale Chinei. În același timp, investițiile chineze în sectorul minier, precum cele realizate de companiile Chinalco și MMG, au contribuit la creșterea economică a țării și au întărit cooperarea bilaterală.

Foto: Poziționarea Chinei în cadrul „Noului Drum al Mătăsii” , Sursa: aici

Portul Chancay, un exemplu remarcabil al parteneriatului strategic dintre Beijing și Lima, inaugurat virtual de Xi Jinping pe 14 noiembrie, marchează un pas semnificativ în consolidarea influenței Chinei în America Latină. Situat la aproximativ 80 km nord de Lima, portul este dezvoltat de compania de stat Cosco Shipping, cu o investiție de 3,5 miliarde de dolari, și este proiectat să reducă timpul de transportul între Peru și Asia la doar 23 de zile, diminuând costurile logistice cu peste 20%. Această infrastructură modernă sprijină exporturile peruane, estimând venituri de 4,5 miliarde de dolari anual și generând peste 8.000 de locuri de muncă directe, conform datelor oferite de partea chineză.

Foto: Portul Chancay, Sursa: aici

Mai mult decât o simplă infrastructură, portul Chancay devine un nod strategic pentru comerțul transpacific, asigurând manipularea unor volume mari de mărfuri esențiale pentru China, precum cuprul și litiul, utilizate în industriile tehnologice și energetice. Proiectul reflectă ambițiile Chinei de a construi un coridor comercial global, supranumit de analiști. „Noua Cale Inca” sau „de la Chancay la Shanghai”.

Expansiunea influenței Chinei a atras atenția Statelor Unite, care percep portul Chancay drept o provocare geopolitică. Generalul Laura Richardson, șefa Comandamentului Sudic al SUA, a subliniat riscurile strategice pe care această inițiativă le implică pentru interesele tradiționale americane în regiune. Prin această infrastructură, Beijingul nu doar că își consolidează accesul la resursele vitale ale Americii Latine, dar și reconfigurează peisajul politic al regiunii subliniind rolul său de lider în Sudul Global.

Brazilia: Motorul economic al Americii Latine

Brazilia, cea mai mare economie din America Latină, joacă un rol central în relația cu China, fiind principalul partener comercial al Beijingului în regiune. Din 2009, China a depășit Statele Unite ca piață principală pentru exporturile Braziliei, iar comerțul bilateral a atins niveluri impresionante. Exporturile braziliene, dominate de produse precum soia, carne de vită, petrol și minereu de fier, sunt esențiale pentru economia chineză. Brazilia este cel mai mare furnizor de soia pentru China, un produs vital pentru industria alimentară și agricolă chineză, susținând totodată producția de furaje pentru sectorul zootehnic. În plus, exporturile de carne de vită contribuie la securitatea alimentară a Chinei, iar petrolul și minereul de fier alimentează sectorul industrial chinez, sprijinind dezvoltarea continuă a economiei.

Pe lângă comerț, China a investit masiv în infrastructura energetică, agricolă și logistică a Braziliei. Aceste investiții au modernizat capacitățile de export ale Braziliei și au întărit interdependența economică dintre cele două state. În noiembrie 2024, președinții Luiz Inácio Lula da Silva și Xi Jinping au semnat 37 de acorduri bilaterale, acoperind domenii precum agricultură, tehnologie, comerț, investiții, infrastructură, industrie, energie și minerit. Proiectele energetice finanțate de China au susținut tranziția Braziliei către surse de energie mai curate și au contribuit la sporirea capacităților de producție, consolidând sustenabilitatea economiei. În plus, colaborarea în cadrul BRICS oferă un cadru strategic pentru parteneriatul bilateral la nivel global.

Deși Brazilia nu a semnat un memorandum oficial de aderare la inițiativa „Centura și Drumul”, aceasta contribuie indirect la succesul proiectului prin creșterea conectivității economice și susținerea obiectivelor globale ale Chinei. Decizia de a nu adera oficial reflectă o abordare strategică, care urmărește menținerea autonomiei în politica externă. Celso Amorim, consilier special al președintelui Lula, a declarat: „Cuvântul-cheie este sinergie. Nu este vorba de semnarea unui contract de aderare”. Această poziție subliniază dorința Braziliei de a dezvolta relații cu China fără a se angaja în acorduri formale care ar putea fi percepute ca aliniere excesivă la politica externă chineză. Mai mult, oficialii brazilieni au manifestat rezerve cu privire la beneficiile aderării la „Centura și Drumul”. Margaret Myers, director al Programului Asia și America Latină la Dialog Inter-American, a subliniat că „Brazilia a înțeles de mult timp că este un partener-cheie pentru China în America Latină, indiferent de decizia sa de a se alătura sau nu inițiativei „Centura și Drumul”. Astfel, Brazilia își recunoaște importanța strategică în relația cu China și preferă să păstreze o poziție independentă, care să-i permită să-și urmărească propriile interese regionale și globale. Decizia de a nu adera oficial la „Centura și Drumul” este rezultatul unei analize atente a intereselor naționale și a dorinței de a naviga eficient în peisajul geopolitic complex al Americii Latine.

Consolidarea parteneriatului strategic cu Peru

Foto: Președinta Peru, Dina Boluarte, și președintele Chinei, Xi Jinping, surprinși în timpul ceremoniei grandioase organizate în fața Palatului Prezidențial din Lima, într-un decor festiv marcat de steagurile naționale și onorurile gărzii ceremonial, Sursa: aici

Potrivit declarațiilor oficiale chineze, pe 14 noiembrie 2024, președintele Xi Jinping a sosit în Peru pentru o vizită de stat desfășurată în perioada 14-15 noiembrie, înainte de a participa la summit-ul APEC din Lima. Aceasta a marcat cea de-a doua vizită de stat a liderului chinez în Peru, și a treia întâlnire cu doamna președinte Boluarte într-un interval de un an, un eveniment cu semnificație atât istorică, cât și diplomatică.

Președintele Xi Jinping a fost întâmpinat la Lima cu onoruri oficiale, reflectând relațiile strânse dintre cele două națiuni, care în 2024 sărbătoresc 53 de ani de relații diplomatice. În prima zi a vizitei, liderul chinez a avut o întrevedere cu președinta Peruului, Dina Boluarte, la Palatul Prezidențial din Lima. Întâlnirea a evidențiat parteneriatul strategic dintre cele două țări, fiind cea de-a treia discuție la nivel înalt între cei doi lideri într-un singur an. Acest dialog frecvent subliniază angajamentul reciproc de a întări relațiile bilaterale.

Cu ocazia întrevederii, au fost semnate mai multe acorduri bilaterale importante, menite să consolideze cooperarea economică și comercială. Unul dintre cele mai semnificative acorduri este actualizarea Acordului de Liber Schimb dintre China și Peru, care urmărește să stimuleze schimburile comerciale și să atragă noi investiții. Acesta are ca scop optimizarea prevederilor existente în diverse domenii, precum regulile de origine, procedurile vamale, facilitarea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală și comerțul de servicii. Un alt moment semnificativ al vizitei a fost semnarea unui plan de cooperare în cadrul inițiativei „Centura și Drumul”, care subliniază implicarea activă a Peruului în această inițiativă globală. Documentul evidențiază angajamentul celor două țări de a promova cooperarea în domenii precum infrastructura, comerțul și tehnologia.

Foto: Președintele Xi Jinping și președinta Dina Boluarte au participat virtual la ceremonia de inaugurare a Portului Chancay, desfășurată la Palatul Prezidențial din Lima, Peru, pe 14 noiembrie 2024. Ceremonia a marcat începutul operațiunilor portuare, subliniind cooperarea strategică dintre China și Peru în cadrul inițiativei „Centura și Drumul”, Sursa: aici

Un moment de referință al vizitei l-a reprezentat inaugurarea virtuală a Portului Chancay, despre care s-a făcut anterior referire.

China și Asia-Pacific: Participarea lui Xi la Summitul APEC

Foto: Președintele Xi Jinping și liderii APEC la fotografia oficială din cadrul celei de-a 31-a Reuniuni a Liderilor Economici APEC, Lima, Peru, 16 noiembrie 2024, Sursa: aici

În perioada 15-16 noiembrie 2024, președintele Xi Jinping a participat la cea de-a 31-a Reuniune a Liderilor Economici APEC, desfășurată la Lima, Peru. Acest summit, organizat sub egida președintei Peruului, Dina Boluarte, a reunit liderii principalelor economii din regiunea Asia-Pacific pentru a aborda provocările economice globale și regionale. Printre aceștia s-au numărat, Joe Biden; prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau; prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese; președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol; prim-ministrul Japoniei, Shigeru Ishiba, președintele Indoneziei, Prabowo Subianto; și prim-ministrul Thailandei, Paetongtarn Shinawatra. Este important de menționat că, în unele cazuri, liderii au fost reprezentați de alți oficiali de rang înalt. De exemplu, Mexicul a fost reprezentat de însărcinatul cu afaceri Karla Ornelas, conform informațiilor furnizate de APEC.

Summitul s-a încheiat cu adoptarea „Declarației Machu Picchu”, un document care reafirmă viziunea APEC Putrajaya 2040, concentrată pe construirea unei regiuni deschise, dinamice și pașnice. Declarația pune accent pe promovarea comerțului liber, inovația durabilă și incluziunea economică.

Președintele Xi Jinping a avut o agendă intensă de întâlniri bilaterale, consolidând parteneriate strategice cu lideri regionali. Printre acestea, se numără întâlnirile cu prim-ministrul Thailandei, Paetongtarn Shinawatra, pentru aprofundarea parteneriatului strategic bilateral; prim-ministrul Singapore, Lawrence Wong, cu accent pe cooperarea economică și comercială; președintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, pe teme de securitate regională și colaborare economică; președintele Chile, Gabriel Boric, pentru întărirea relațiilor comerciale și investiționale; prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, vizând consolidarea relațiilor bilaterale și prim-ministrul Japoniei, Shigeru Ishiba, pentru discuții privind comerțul și securitatea regională.

O întâlnire deosebit de importantă din cadrul summitului a fost cea dintre Xi Jinping și președintele SUA, Joe Biden, neanunțată anterior de partea chineză și desfășurată pe durata a aproape două ore. Potrivit Politico, aceasta a reprezentat o oportunitate de a stabiliza relațiile dintre cele două țări înainte de schimbarea administrației americane. De asemenea, un raport al Institutului pentru Pace al Statelor Unite (USIP) subliniază că discuțiile dintre Biden și Xi au fost esențiale pentru menținerea canalelor de comunicare deschise și pentru gestionarea responsabilă a relației bilaterale, mai ales în contextul tranziției politice din SUA.

În discursul său intitulat „Asumarea responsabilităților comune ale vremurilor noastre și promovarea în comun a dezvoltării în Asia-Pacific”, Xi Jinping a pledat pentru respingerea protecționismului, susținerea multilateralismului și crearea unei economii globale deschise. De asemenea, a subliniat importanța tranziției ecologice și digitale, anunțând inițiative precum „Cooperarea globală pentru fluxul transfrontalier de date”. Un mesaj central al discursului a fost angajamentul Chinei de a reduce inegalitățile economice și de a sprijini economiile emergente, prin promovarea incluziunii economice și a accesului egal la beneficiile dezvoltării, subliniind că prosperitatea trebuie să fie partajată echitabil.

Summitul APEC din 2026 va fi găzduit de China, un eveniment care, potrivit lui Xi, va oferi o oportunitate de aprofundare a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific, în direcția unei dezvoltări mai inovative și sustenabile.

Summit-ul G20 de la Rio de Janeiro: Mesajul global al Chinei

Sursa: aici

În perioada 18-19 noiembrie 2024, președintele chinez Xi Jinping a participat la Summitul G20, desfășurat la Rio de Janeiro, Brazilia, sub președinția braziliană. Tema centrală a summitului, „Construirea unei lumi juste și a unei planete sustenabile”, a reflectat priorități esențiale precum combaterea sărăciei, tranziția ecologică și reforma guvernanței globale. Evenimentul a reunit lideri ai celor mai mari economii ale lumii - Joe Biden, președintele american; Xi Jinping, președintele chinez; Olaf Scholz, cancelarul Germaniei; Narendra Modi, prim-ministrul Indiei; Emmanuel Macron, președintele Franței; Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit; Justin Trudeau, premierul canadian; Luiz Inácio Lula da Silva, președintele brazilian; Anthony Albanese, prim-ministrul Australiei; Javier Milei, președintele Argentinei; președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador; președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa; Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei; președintele Indoneziei, Yoko Widodo; prințul Moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman; prim ministrul Italiei, Giorgia Meloni – precum și reprezentanți ai Uniunii Europene (Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene; Charles Michel, președintele Consiliului European) și ai Uniunii Africane (Azali Assoumani, președintele Uniunii Africane și al Comorilor). Rusia a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov, în absența președintelui Vladimir Putin.

Summitul G20, organizat anual, reprezintă o platformă esențială pentru dialogul internațional privind problemele economice și politice globale. În 2024, discuțiile s-au axat pe trei teme majore: combaterea foametei și sărăciei, sustenabilitatea și reforma guvernanței globale. Aceste priorități au fost incluse în „Declarația Liderilor de la Rio de Janeiro”, care reafirmă angajamentul statelor membre pentru creștere economică echitabilă, pace și stabilitate globală.

Președintele Xi Jinping a susținut două discursuri principale, care au reafirmat angajamentul Chinei față de multilateralism, dezvoltare globală echitabilă și reformarea instituțiilor internaționale. În primul său discurs, intitulat „Construirea unei lumi drepte pentru dezvoltare comună”, Xi a evidențiat necesitatea unui parteneriat global pentru combaterea foametei și sărăciei, bazat pe solidaritate, egalitate și beneficii reciproce. El a subliniat succesul Chinei în eradicarea sărăciei ca exemplu de urmat și a promovat Inițiativa Globală pentru Dezvoltare și Inițiativa „Centura și Drumul” ca soluții pentru conectivitate și sustenabilitate globală. Totodată, liderul chinez a pledat pentru un sistem de guvernanță internațional echitabil, care să susțină globalizarea incluzivă și să reducă decalajele dintre Nord și Sud, reafirmând rolul ONU în promovarea unei lumi prospere și juste.

Al doilea discurs, „Să lucrăm împreună pentru construirea unui sistem de guvernanță globală echitabil și rațional”, a abordat necesitatea reformării instituțiilor globale precum FMI și Banca Mondială, pentru a oferi țărilor în curs de dezvoltare o reprezentare mai echitabilă. Xi a pledat pentru o coordonare economică internațională mai strânsă, promovând stabilitatea financiară și susținerea unei economii mondiale deschise și incluzive. A subliniat importanța cooperării internaționale în tranziția ecologică, echilibrând protecția mediului cu securitatea energetică, și a evidențiat rolul reglementărilor echitabile pentru inteligența artificială și digitalizare, în beneficiul întregii umanități. De asemenea, Xi a reafirmat sprijinul Chinei pentru soluții diplomatice în conflictele internaționale, inclusiv criza din Ucraina și conflictul israeliano-palestinian, pledând pentru o soluție bazată pe „Două state” pentru Palestina. În final, el a reamintit angajamentul G20 de a promova un sistem de guvernanță globală echitabil și eficient, bazat pe adevăratul multilateralism, pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.

În marja summitului, Xi a avut mai multe întâlniri bilaterale semnificative. Cu prim-ministrul australian Anthony Albanese, a discutat despre revitalizarea relațiilor bilaterale, subliniind opoziția față de protecționism și invitându-l pe Albanese să viziteze China. Cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, Xi a evidențiat oportunitățile de cooperare dintre China și Marea Britanie, aceasta fiind prima întâlnire la nivel înalt dintre cele două țări din 2018. De asemenea, Xi s-a întâlnit cu președintele argentinian Javier Milei, marcând o deschidere pragmatică a acestuia către consolidarea comerțului cu China, în ciuda criticilor anterioare la adresa regimurilor comuniste.

Participarea lui Xi Jinping la Summitul G20 a fost percepută ca o reafirmare a rolului Chinei de lider global, în special în promovarea intereselor țărilor în curs de dezvoltare. Din perspectiva occidentală, discursurile lui Xi și angajamentele asumate de China au subliniat poziția Beijingului ca partener esențial în gestionarea problemelor globale. Totuși, liderii occidentali au privit cu rezerve retorica lui Xi privind reforma guvernanței globale, văzută și ca o încercare de a contesta dominația instituțiilor tradiționale conduse de Occident. Într-un articol din Le Monde, se subliniază că summitul a evidențiat slăbirea influenței occidentale și ascensiunea Chinei ca lider diplomatic, în special în contextul absenței unor progrese notabile în domenii precum tranziția energetică sau taxarea marilor averi. De asemenea, Reuters notează că, în fața noilor tarife impuse de administrația Trump, Xi Jinping a intensificat eforturile diplomatice pentru a contracara influența SUA, prezentând China ca un susținător ferm al comerțului multilateral și al cooperării internaționale.

Din perspectiva chineză, summitul a oferit o platformă ideală pentru promovarea multilateralismului și consolidarea relațiilor cu partenerii din Sudul Global. Prin discursurile și întâlnirile bilaterale, Xi Jinping a subliniat dorința Chinei de a contribui la soluționarea problemelor globale, conturând o viziune de leadership bazată pe solidaritate și cooperare.

Brazilia: Partener strategic și motor economic al Americii Latine

Foto: Xi Jinping și Lula în timpul ceremoniei de semnare la Palatul Alvorada, Sursa: aici

            Pe 20 noiembrie 2024, în marja Summitului G20 din Rio de Janeiro, președintele chinez Xi Jinping a efectuat o vizită de stat în Brazilia, întâlnindu-se cu omologul său brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, la Palatul Alvorada din Brasília. Vizita a fost descrisă de partea chineză drept „un succes”, marcând 50 de ani de relații diplomatice între cele două țări și subliniind angajamentul pentru un parteneriat strategic consolidat.

În aprilie 2023, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a efectuat o vizită de stat considerată de succes în China, în cadrul căreia cei doi lideri au convenit asupra mai multor inițiative majore pentru a deschide un nou capitol în relațiile bilaterale. Acest context pune bazele vizitei actuale a președintelui Xi Jinping, marcând prima sa călătorie în Brazilia după cinci ani.

Președintele Lula l-a întâmpinat pe Xi Jinping cu o ceremonie oficială, evidențiind importanța relațiilor bilaterale și angajamentul comun pentru o cooperare mai profundă. Xi Jinping a descris relația China-Brazilia drept „un model pentru marile țări în curs de dezvoltare, promovând cooperarea reciproc avantajoasă și urmărind un viitor comun”. Această vizită a fost considerată un simbol al dorinței reciproce de a promova o ordine internațională mai echitabilă și un viitor mai sustenabil.

Cei doi lideri au semnat un total de 38 de acorduri de cooperare, acoperind domenii variate precum agricultura, comerțul, investițiile, infrastructura, energia, industria, tehnologia, educația, cultura și sănătatea. Aceste acorduri vizează promovarea schimburilor comerciale, atragerea de noi investiții, dezvoltarea energiei regenerabile și transportului, precum și alinierea strategiilor de neo-industrializare și transformare ecologică ale Braziliei cu Inițiativa „Centura și Drumul”, propusă de China. Deși Brazilia nu a semnat documente oficiale privind aderarea la acest proiect global, cele două țări au convenit să sincronizeze strategiile de dezvoltare națională ale Braziliei, precum „Programul de Accelerare a Creșterii” și „Planul de Transformare Ecologică”, cu obiectivele BRI, pentru a promova cooperarea reciproc avantajoasă și dezvoltarea durabilă.

Concluzii

China, printr-o diplomație economică activă, își consolidează poziția în America Latină ca partener de încredere, fără a impune condiții politice stricte. Relațiile sale cu Brazilia și Peru exemplifică o abordare pragmatică, prin care Beijingul investește masiv în infrastructură, energie și comerț, promovând în același timp conectivitatea transpacifică. Proiecte precum Portul Chancay și acordurile bilaterale cu Brazilia demonstrează nu doar interesul economic, ci și dorința Chinei de a fi un lider global într-o ordine internațională multipolară.

Prezența președintelui Xi Jinping la cele două summituri internaționale – APEC și G20 – a fost intens valorificată în două direcții: pe de o parte, pentru a crea oportunități de contacte bilaterale semnificative cu liderii globali; pe de altă parte, pentru a reafirma și consolida mesajele strategice ale Chinei, ce reflectă angajamentul și oferta sa față de Sudul Global. Participarea la APEC a subliniat poziția Chinei ca un susținător al comerțului liber și al multilateralismului, în timp ce la G20, China a pledat pentru reformarea instituțiilor internaționale, evidențiind importanța egalității și solidarității în dezvoltarea globală.

Această deschidere către China nu este însă lipsită de provocări. Deși investițiile chineze oferă o alternativă la influența tradițională a SUA, ele ridică întrebări privind dependența economică și echilibrul strategic al regiunii. SUA, deși încă un partener economic major, pierde teren în fața Chinei din cauza politicilor comerciale protecționiste și a percepției că tratatele comerciale cu Washington-ul sunt mai restrictive.

În concluzie, strategia Chinei de a se prezenta drept un partener egal și de a oferi sprijin economic concret răspunde unei nevoi reale de diversificare a economiilor locale din America Latină. Totodată, aceasta simbolizează un nou model de cooperare globală, bazat pe interese comune și respect reciproc, ce contestă ordinea globală dominată de Occident. America Latină devine astfel un teren de competiție geopolitică, în care diplomația economică a Chinei își dovedește eficiența.

*Paula Toma este Director Executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul FUMN Mircea Malița.

Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.
📈 ROBOTFX MetaTrader Expert Advisors and Indicators to maximize profits and minimize the risks

Ultimele stiri adevarul

Amulete Aurite

Amulete si talismane pentru noroc, dragoste, protectie.