Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP susține că „spirala tăcerii”, fenomenul care arată o reținere a votanților de a-și recunoaște opțiunea pentru un anume candidat, nu ar fi existat în alegerile de duminică, 18 mai 2025.
George Simion și Nicușor Dan FOTO: Colaj
În opinia sociologului, spirala tăcerii nu a existat. Sau dacă a existat a fost de fapt una dublă, în ambele părți (votanți GS mai timizi din urbanul mare, unde domina Nicușor Dan; și votanți ND mai timizi din urbanul mic și rural, unde domina George Simion) care s-au anulat reciproc.
„Cel mai probabil însă, spirala nu a existat. Nici spirale, nici treziri în conștiință, niciun fenomen exoteric nu au parazitat dezmeticirea unei majorități puternice în cadrul uneia dintre cele mai mari participări la vot din ultimii 30 de ani care a confirmat apartenența României la lumea euro-atlantică. Un vot patriotic în adevăratul sens al cuvântului, liber de mistificări, dezinformări și propagandă străină”, a scris Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
Potrivit lui Ștefureac, estimările INSCPP au fost foarte apropiate de rezultatele votului și în turul 2-2025 și în turul 1- 2025 și la parlamentare 2024 și în turul 1-2024, ceea ce confirmă că „au fost foarte puțini respondenți care au mințit în cadrul interviurilor aplicate de operatorii de sondaj”.
„Prin urmare, cred că sondajele făcute serios reflectă realitatea socială și sunt foarte utile nu doar cu prilejul alegerilor, ci mai ales între alegeri. Sondajele de opinie sunt un instrument de consolidare a democrației fiind cel mai ieftin și puternic mijloc de a aduce la lumină vocea cetățenilor între alegeri și de a contribui la modelarea politicilor publice și a deciziilor politice în acord cu voința populației”, concluzionează sociologul.
Fenomenul spirala tăcerii a funcționat în cazul candidatului pro-rus Călin Georgescu. Niciun sondaj din timpul campaniei electorale, nici măcar exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor, nu l-a văzut favorit pe Călin Georgescu. Mulți români nu au vrut să le declare operatorilor de sondaje cu cine votează sau chiar au mințit.
Ce este spirala tăcerii?
Teoria cercetătoarei din Germania, Elisabeth Noelle-Neumann, se referă la disponibilitatea oamenilor de a-şi exprima propriile păreri în spaţiul public sau de a se abţine din teama de a nu fi izolaţi.
„Neumman susţine că într-o primă fază indivizii observă cu atenţie modul de gândire al majorităţii şi caută să perceapă care sunt tendinţele, ce opinii încep să domine, şi ce se va impune. Dacă mediul de opinie îi este favorabil, individul îşi va exprima deschis opiniile. Însă, dacă simte că se află în minoritate, tendinţa acestuia va fi de a se abţine în a-şi exprima în mod direct propriile opinii. Astfel, opiniile expuse pregnant, influenţează şi modelează comportamentele”, scrie Adrian Majuru în lucrarea „O analiză asupra teoriei <<spirala tăcerii>>”.
Teoria spiralei tăcerii poate fi defalcată în următoarele ipoteze de bază:
- Cei mai mulţi oameni se tem de izolare socială.
- Prin urmare, oamenii observa în mod constant comportamentul altor persoane, în scopul de a afla care sunt opiniile şi comportamentele aprobate sau respinse în sfera publică.
- Oamenii exercita „presiunea izolării” asupra altor persoane, de exemplu, încruntându-se sau întorcând spatele atunci când cineva spune sau face ceva care este respins de opinia publică.
- Oamenii tind să-şi ascundă opiniile atunci când cred că s-ar expune la "presiunea izolării".
- Oameni care simt că opiniile le sunt sprijinite de opinia publică, tind să şi le exprime cu voce tare şi clar.
- Exprimarea opiniei cu voce tare, pe de o parte, şi ascunderea acesteia, pe altă parte, pun în mişcare „spirala tăcerii”.
- Procesul este de obicei declanşat de probleme emoţionale şi morale cu încărcătură mare.
- În caz de consens cu privire la o problemă într-o anumită societate, este puţin probabil ca o spirală a tăcerii să fie pusă în mişcare. Spirala este de obicei provocată de probleme controversate.
- Numărul real de susţinători ai unei opinii nu este neapărat esenţial pentru importanţa acesteia în spirala tăcerii.
- Opinia unei minorităţi poate fi percepută drept majoritară în sfera publică, dacă partizanii acesteia acţionează în mod public suficient de ferm şi de elocvent.
- Mass-media poate avea o influenţă decisivă asupra formării opiniei publice. În cazul în care mass-media sprijină, în mod repetat şi în unitar, o anumită parte a unei controverse publice, această parte va avea o şansă semnificativ mai mare de a ieşi câştigătoare în procesul demarat de spirala tăcerii.
- Teama de şi ameninţarea cu izolarea socială operează subconştient: Majoritatea oamenilor nu se gândesc în mod conştient la modul în care comportamentul lor este orientat către opinia publică.