Profesorul Valentin Naumescu l-ar vrea președinte pe Nicușor Dan și spune că niciunul dintre cei care au candidat în primul tur nu ar trebui să se regăsească pe liste. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Valentin Naumescu vorbește despre Schengen, criza politică din țară și problemele partidelor mainstream.
Imagine ilustrativă. FOTO: Shutterstock
Adevărul: La 17 ani de la intrarea în Uniunea Europeană și la 11 de la prima tentativă pentru Spațiul Schengen, România a fost în fine acceptată ca membru cu drepturi depline. Este o performanță, așa cum au transmis președintele Iohannis și premierul Ciolacu, un favor făcut nouă de Occident sau un lucru firesc?
Valentin Naumescu: Cu siguranță nu este nici o performanță deosebită, dar nici un favor făcut nouă de altcineva. Aș spune că este o decizie absolut normală care trebuia să se producă cu mai mulți ani. Abia acum, practic, ne ocupăm un loc firesc în spațiul Schengen, pe care România îl merita după 2011, atunci când am îndeplinit prima dată criteriile tehnice de aderare și, bine, printr-o conjunctură politică nefavorabilă, știm că a urmat succesiv tot felul de veto-uri puse de diferite țări.
Ce ar fi însemnat un nou eșec
Ce va urma de acum?
Vorbind despre Schengen, vor mai exista timp de șase luni un fel de controle, să zicem în spatele liniei de frontiere. Așa cum știm, de fapt, că se practică frecvent, chiar și între spatele membre Schengen de mai mulți ani. Vedem că țări ca Germania, dar și Austria au introdus și fac în continuare control, chiar și între ele.
Dar nu este, de fapt, un control direct la frontiera, ci sunt, mă rog, este un control care se practică undeva în spatele frontierei aleatoriu. Așa că nu este o problemă deosebită. Ne putem considera, practic, intrați pe deplin în spațiu.
Ce ar fi însemnat un nou eșec, mai ales după avansul tot mai important al partidelor eurosceptice din România?
Cu siguranță că un nou eșec ar fi fost muniție pentru partidele raicale. Deci încă un refuz, încă o surpriză neplăcută, ar fi venit într-un moment... Contextul fierbinte, dramatic, din democrația noastră a fi dat apă la moară partidelor extremiste, anti-occidentale, care ar fi pedalat pe această frustrare, mă rog, a alegătorilor lor.
Vorbind despre partidele eurosceptice, nu putem ocoli decizia controversată a CCR prin care au fost anulate alegerile prezidențiale. Numeroși experți, inclusiv judecătorul Dănileț, au criticat-o. Care ar fi poziția dumneavoastră?
Decizia CCR a fost o decizie absolut necesară. În contextul dramatic în care se afla democrația noastră, cu, să spunem, pe buza prăpastie, cu un picior în prăpastie, aceasta rămăsese, se pare, ultima soluție posibilă de a evita un dezastru pentru democrația noastră și pentru direcția pro-vest română. Deci o decizie necesară și care vine în concordanță cu informațiile extrem de grave prezentate în documentele oficiale ale statului român. Rapoartele desecretizate de CSAT nu sunt o invenție. Cu toții le-am putut vedea, ele au fost desecretizate și este evident că în aceste condiții procesul electoral a fost viciat, pentru că a fost viciul în mediul de comunicare, este o fraudă. Deci procesul electoral nu putea să meargă mai departe. Eu am văzut-o, ea a fost confirmată și de foarte mari constituționaliști, cum este profesorul Vlad Perju de la Harvard.
A fost primul care a susținut candidatura lui Nicușor Dan
În ce privește criza politică în care ne aflăm, dumneavoastră sunteți printre cei care susțineți candidatura lui Nicușor Dan pentru postul de președinte. Ce l-ar recomanda să candideze pentru Cotroceni?
Nu suntem printre primii care îl susținem pe Nicușor Dan, ci am fost primii. Noi, Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) am decis încă de vineri-seară. Apoi, imediat după ce ICDE a făcut această propunere, ea a fost preluată și la nivelul coaliției România-Europeană. Începând de vineri-seară, sâmbătă, a avut loc o conferință de trei zile, la Cluj, a societății civile, o conferință academică, o civică, să o numim așa, și s-a format ad hoc Coaliția România-Europeană. Am decis că el, domnul Nicușor Dan, va fi candidatul pe care îl vom susține, candidatul comun, care va fi în cursa pentru Cotroceni.
Eu nu cred că vreunul din candidații care au fost în turul întâi ar trebui să mai încerce. Cred că cel mai potrivit ar fi un candidat ca Nicușor Dan, unul fără carnet de partid.
Deci, încă un argument pentru domnul Nicușor Dan. Un candidat care eventual să fie testat electoral. Încă un argument pentru domnul Nicușor Dan, care a trecut cu succes mai multe teste electorale. Și mă refer la alegerile din 2020 și 2024. Și, chiar foarte recent, la referendumul pe care l-a propus în București și care a fost aprobat cu succes. Deci, acestea sunt argumentele pentru Nicușor Dan.
Și-a dat acordul Nicușor Dan? În declarațiile de până acum nu a spus clar cu subiect și predicat că își dorește acest lucru, deși a lăsat o portiță deschisă.
Deja există mai multe declarații publice ale domnului Nicușor Dan, care a spus clar că nu exclude, că e momentul să se facă analize în acest moment. În aceste zile partidele trebuie să-și facă evaluări.
Dacă se va ajunge la această concluzie, eu cred că domnul Nicușor Dan ar accepta sprijinul partidelor politice și ar fi dispus să intre în această competiție, dacă ar avea sprijinul politic, cel puțin al partidelor de centru dreaptă menționate, adică PNL, USR, UDMR, și nu ne îndoim ca ar fi și societatea civilă de partea sa.
Profesorul Valentin Naumescu. FOTO: Arhivă personală
Cine ar mai fi îndeptățit să candideze
Au fost vehiculate și alte nume, inclusiv cel al rectorului UBB, Daniel David. L-ați vedea președinte?
Chiar vreau să spun, și celelalte nume care au fost vehiculate zilele acestea, e vorba de nume de personalități excepționale. Deci, nu că nu ar fi potrivite. Cu toții sunt oameni excepționali, dar timpul este foarte scurt. Timpul este foarte scurt și nu ne permitem acum să creăm un profil politic de la zero pentru oameni care nu au candidat niciodată pentru nici o funcție în sistemul administrativ din România.
Deci, acesta este marele avantaj pentru Niculor Dan. Unu: Nicușor Dan nu pornește de la zero, este totuși cel mai votat dintre independenții, ca să spunem așa, care există în acest moment.
Cât despre domnul David, este o persoană excepțională cu foarte mare potențial politic în viitor, dar acum timpul este foarte scurt. Gândiți-vă că, probabil, în ianuarie, pe sfârșitul lunii ianuarie, dacă, mă rog, se dă drumul la calendarul electoral, vor trebui deja strânse semnături. Iar în februarie ar putea începe campania electorală. Sigur, nu știu acum care va fi calendarul electoral, dar timpul este foarte scurt. Este foarte scurt și ne gândim totuși nu la personalități pe care eu sau dumneavoastră sau alți intelectuali le cunoaștem, ci la un nume, la un om care deja a făcut lucruri importante în politică chiar ca independent.
Ar putea România Europeană să se transformă într-un partid, în timp, să spunem după modelul USR?
Nu există această discuție în momentul de față. Este, așa cum am spus, o coaliție civică care își propune să ajute democrația românească și să susțină opțiunea democratică pro-occidentală, într-un moment foarte dificil în care credibilitatea partidelor românești este scăzută. Nu s-au purtat niciun fel de alte discuții, deci deocamdată nu se pune problema. Vom vedea în viitor ce se mai întâmple.
De ce sunt în picaj partidele mainstream
Pentru că tocmai ați vorbit despre lipsa credibilității partidelor mainstream, care ar fi cauzele pentru care tot mai mulți români preferă formațiunile radicale? Nu cumva problema, cel puțin în mare parte, se află chiar în curtea partidelor mainstream?
Da, există o astfel de problemă cu partidele mainstream. De aceea e foarte bine, zic eu, că liderii coaliției au decis, dacă informațiile sunt corecte, să facă un sondaj rapid. Am înțeles că ei vor face un sondaj rapid printre personalități independente, fără carnet de partid. Deci, o decizie foarte bună. Eu cred că este o decizie corectă și se va vedea cine are notorietate națională, suport politic.
Din păcate, extremismul nu se oprește așa simplu în Parlament. Răul a fost făcut.
Și ce ar trebui să facă viitorul guvern, dar mai ales partidele mainstream pentru a-și recupera electoratul trecut cu arme și bagaje de partea formațiunilor radicale?
Ce ar trebui să facă Guvernul? Să guverneze bine. Răspunsul este foarte simplu. Să guverneze bine, să arate oamenilor că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă. Eu vreau să mai spun un lucru aici. Eu nu cred că toți alegătorii acestor partide extremiste sunt extremiști. Eu sunt convins de asta. Este adevărat că există și o frustrare reală, economico-socială, politică. Că sunt probleme economice, că oamenii sunt nemulțumiți. Da, sunt probleme.
Acum... o parte a celor care au votat cu radicalii sunt într-adevăr suporterii acestor partide extremiste și vor rămâne acolo un timp, un timp mai îndelungat. Dar nu toți. Eu zic că mai mult de jumătate au vrut doar să dea un semnal critic, sever la adresa partidelor mainstream.
Iar dacă vor vedea în perioada următoare că există colaborare, că există responsabilitate politică, că partidele mainstream, politicienii au înțeles semnalul transmis de alegători, eu cred că o parte din acești alegători din 24 noiembrie și 1 decembrie se vor alătura candidatului blocului democratic pro-occidental. Pentru că nu cred că toți alegătorii acestor partide sau ai acestor candidați vor rămâne pe termen lung în dreptul unei opțiuni extremiste anti-occidentale. Pe de altă parte, mulți dintre acești oameni pur și simplu nu au văzut un candidat mai convingător în rândul celor care au candidat. Cumva explicabil, toți au fost slabi... în fine. Nu mai spun că sunt foarte multe dezinformări, oamenii au fost dezinformați. A fost și războiul hibrid declanșat de Rusia, a fost acea breșă de securitate, au fost multe probleme. Cu toate acestea, eu zic că avem deja un început de trezire și la nivelul clasei politice din partidele pro-occidentale, și la nivelul societății românești, și s-ar putea să avem o surpriză plăcută la alegerile prezidențiale din primăvară.
În același timp, în discuții au apărut și alte nume – de exemplu Ilie Bolojan sau Crin Antonescu. I-ați vedea candidând?
Nu, nici vorbă, nici nu se pune problema. Nu am nimic cu ei, dar cred că decizia potrivită e cea deja anunțată.
„Nu va fi o guvernare ușoară”
Din câte se pare, vom avea o coaliție largă la guvernare, formată din partide care de ani se zile se ceartă între ele, uneori ca la ușa cortului. Va avea viitor această coaliție, vor reuși politicienii să treacă peste asta?
E foarte bine că partidele au decis să formeze o coaliție de guvernare cu toate cele patru partide, cu PSD, PNL, USR și UDMR. Nu va fi o guvernare ușoară, știm asta. Noi nu avem în România, din păcate, o cultură a coalițiilor. N-au funcționat ele, coaliții care erau mult mai apropiate, să spunem așa, doctrinar. Dar, pe de altă parte, nu este un context politic oarecare în acest moment. Suntem într-un context politic extraordinar, în care trebuie salvată direcția democratică pro-vest. Iar partidele ar face bine să se maturizeze, să acționeze cu responsabilitate, să înțeleagă gravitatea contextului și să facă această guvernare. Că le place sau nu le place, că fiecare s-ar fi gândit la alte formule... Nu e momentul, aceasta este situația. Și e nevoie de aceste patru partide și de grupul Minorităților Naționale pentru a avea o majoritate robustă în Parlament. Cel puțin pentru perioada de început. Deci pentru prima parte a legislaturii. Mai departe vom vedea cât de stabilă va fi această coaliție. Dar, deocamdată, deciziile luate, eu zic că sunt corecte.
Cine considerați că ar trebui să fie premier în viitorul guvern?
Noi, la nivelul Coaliției România Europeană, nu am discutat lucrul acesta. Asta trebuie să discute partidele, să negocieze între ele. oi, sigur, înțelegem, așa cum am văzut că și domnul Bolojan spune, că PSD-ul ar fi cel mai mare partid al noului arc guvernamental. Bine, vor vedea ei. Au dreptul să negocieze, să propună. Numai asta este o chestiune strictă a partidelor și a rezultă din raporturile de forțe din Parlament. Este pornit un val extremist antisistem. El poate fi, deocamdată, învins în alegeri, în mod democratic, spun eu, printr-o candidatură comună. Deja, vestea bună este că există o majoritate parlamentară clară, democratică.