Șeful mercenarilor care îl păzesc pe Călin Georgescu, Horaţiu Potra, reținut duminică seară de procurori, deține o avere care numără zeci de imobile și 15 kilograme de aur. Numai anul trecut a declarat un venit de peste un milion de euro din activitatea sa ca persoană fizică autorizată.
Horațiu Potra, duminică, la sediul poliției FOTO: captură video
În 2023, Potra a obținut un venit de peste 1.100.000 de euro din activitatea sa ca PFA, al cărei obiect de activitate este „pregătire fizică și antrenament de specialitate”, potrivit declarației sale de avere depuse anul acesta.
La suma amintită se adaugă 24.000 de lei din activitatea de administrator al unei firme.
Averea lui Potra numără 75 de terenuri și 30 de imobile, la care se adaugă 14 conturi bancare în care apar sume uriașe de bani, în mai multe valute, dar și lingouri de aur care cântăresc 15 kilograme, cu o valoare de peste 6 milioane de lei.
Horațiu Potra este asociat în opt firme și membru al Asociației Românilor care au activat în Legiunea Franceză.
Coordonatorul mercenarilor care îl păzesc pe Călin Georgescu este și președintele filialei Mediaș a Partidului Patrioților.
După ce și-a încheiat activitatea de luptător la Legiunea Străină Franceză, Horațiu Potra a revenit în România și a devenit proprietarul unei ferme zootehnice din Mediaș, potrivit HotNews.ro. În toamna anului 2009, Potra a închiriat ferma unui cetățean olandez, încheind un „contract de locațiune”.
Mai avea însă un local în oraș, iar potrivit procurorilor DIICOT, acolo erau vândute droguri prin intermediul unuia dintre angajați.
Un an mai târziu, în zona Mediaș se răspândise informația că la ferma fostului luptător al Legiunii Străine Franceze se cultivă cannabis. Potrivit unor interceptări, cei supranumiți „locotenenții” lui Potra vindeau droguri. În discuțiile interceptate de oamenii legii, canabisul era codificat ca „gloanţe”, „muniţie” sau „cozonac”, potrivit sursei citate.
Horațiu Potra a fost trimis în judecată în 2010 de procurorii DIICOT, alături de alți șase bărbați, pentru trafic de droguri și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, acuzat de înființarea unei culturi de cannabis la ferma pe care o deținea în Mediaș.
Un an mai târziu, când s-a pronunțat o soluție în acest dosar, Potra a fost condamnat doar pentru armele deținute ilegal, descoperite atunci la percheziții.
Referitor la cultura de cannabis, Potra a declarat în instanță că ar fi fost plantată de un cetățean olandez, căruia îi închiriase ferma, iar când a descoperit-o i-a dat foc, iar instanța l-a crezut.
Procurorii DIICOT au fost însă de părere că incendiase cultura de cannabis pentru a șterge urmele, după cum arată datele din dosarul consultat de HotNews.