Una dintre primele tulpini de gripă aviară izolată de la o persoană din statul american Texas prezintă o constelaţie unică de mutaţii care îi permit să se reproducă mai uşor în celulele umane şi să provoace boli mai grave la şoareci în comparaţie cu o tulpină identificată la bovinele de lapte, au raportat miercuri cercetătorii de la Institutul Texas de cercetări biomedicale (Texas Biomed) în revista Emerging Microbes & Infections.
Descoperirea evidenţiază o preocupare cheie în ceea ce priveşte tulpinile H5N1 de gripă aviară care circulă în prezent în Statele Unite: viteza cu care virusul poate suferi mutaţii atunci când este introdus la o nouă gazdă.
Prezent în mod natural la păsările sălbatice şi letal la găini, H5N1 s-a răspândit la o mare varietate de mamifere şi a început să infecteze pentru prima dată vacile de lapte în primăvara anului 2024.
De la începutul anului 2025, focarul s-a răspândit în efectivele de animale din mai multe state americane şi a infectat zeci de persoane, majoritatea fermieri.
Până în prezent, majoritatea persoanelor infectate se confruntă cu simptome uşoare şi inflamaţii oculare, iar virusul nu se răspândeşte între oameni. Primul deces provocat de virusul H5N1 în Statele Unite a fost raportat în ianuarie 2025, în urma expunerii la pui de găină infectaţi.
„Ceasul ticăie pentru ca virusul să evolueze pentru a infecta mai uşor şi, eventual, pentru a se transmite de la om la om, ceea ce ar fi îngrijorător”, a declarat miercuri într-un comunicat Luis Martinez-Sobrido, cercetător la Texas Biomed, al cărui laborator este specializat în virusurile gripale şi care a studiat virusul H5N1 de la începutul epidemiei, anul trecut.
Echipa a dezvoltat instrumente specializate şi modele animale pentru a testa vaccinuri profilactice şi antivirale terapeutice.
Om versus bovină
În studiul recent, laboratorul american a comparat tulpinile H5N1 izolate de la un pacient uman şi de la bovinele de lapte din Texas.
„Există nouă mutaţii în tulpina umană care nu erau prezente în tulpina bovină, ceea ce sugerează că au apărut după infecţia umană”, a declarat dr. Martinez-Sobrido.
Laboratorul prezintă speciile gazdă ale celor patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C şi D. Gripa aviară face parte din grupul gripei A şi a infectat o gamă largă de specii. Gripa A şi B sunt responsabile de gripa sezonieră la om. Credit: Texas Biomed, 15 ianuarie 2025
În studiile pe şoareci, cercetătorii au constatat că, în comparaţie cu tulpina bovină, tulpina umană se replică mai eficient, provoacă boli mai grave şi se găseşte în cantităţi mult mai mari în creier (ţesutul cerebral).
De asemenea, ei au testat mai multe medicamente antivirale aprobate pentru a vedea dacă acestea sunt eficiente împotriva ambelor tulpini de virus în celule.
„Din fericire, mutaţiile nu au afectat sensibilitatea la antiviralele aprobate”, a menţionat Ahmed Mostafa Elsayed, cercetător ştiinţific şi primul autor al studiului.
Dr. Martinez-Sobrido a precizat că antiviralele vor fi o linie de apărare cheie în cazul în care ar apărea o pandemie înainte ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă.
Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât oamenii nu au imunitate preexistentă împotriva H5N1, iar vaccinurile împotriva gripei sezoniere par să ofere o protecţie foarte limitată, conform unui studiu separat realizat în colaborare cu Aitor Nogales, la Centrul de Cercetare pentru Sănătatea Animalelor din Spania.
Etapele următoare şi recomandări
Texas Biomed explorează acum mutaţiile H5N1 umane în mod individual pentru a determina care sunt responsabile de creşterea patogenităţii şi virulenţei.
Echipa doreşte să afle ce îi permite virusului H5N1 să infecteze o gamă atât de largă de specii de mamifere; de ce virusul H5N1 provoacă boli uşoare la vaci, dar este letal la pisici; şi de ce infecţiile prin intermediul vacilor sunt mai puţin dăunătoare pentru oameni decât infecţiile de la găini.
Într-o a treia lucrare, dr. Elsayed şi colaboratorii săi au analizat istoria H5N1 la bovinele de lapte pentru revista mBio şi au solicitat o abordare One Health pentru a proteja atât animalele, cât şi oamenii.
„O prioritate cheie va fi eradicarea gripei aviare de la vacile de lapte pentru a minimiza riscul de mutaţii şi transmitere la oameni şi alte specii”, a precizat dr. Elsayed. Măsurile care pot fi luate în prezent includ decontaminarea completă a echipamentelor de muls şi cerinţe de carantină mai stricte, care vor ajuta la eliminarea mai rapidă a virusului la vaci, a indicat cercetătorul.
REFERINŢE:
Ahmed Mostafa et al, Cinetica replicării, patogenitatea şi răspunsurile celulare induse de virus ale izolatelor de gripă A(H5N1) de origine bovină din Texas, Statele Unite/Replication kinetics, pathogenicity and virus-induced cellular responses of cattle-origin influenza A(H5N1) isolates from Texas, United States, Emerging Microbes & Infections (2024).
Ahmed Mostafa et al, Virusul gripei aviare A (H5N1) la bovinele de lapte: origine, evoluţie şi transmitere inter-specii/Avian influenza A (H5N1) virus in dairy cattle: origin, evolution, and cross-species transmission, mBio (2024).
Iván Sanz-Muñoz et al, Suntem pregătiţi serologic împotriva unei pandemii de gripă aviară şi ne-ar putea ajuta vaccinurile împotriva gripei sezoniere?/Are we serologically prepared against an avian influenza pandemic and could seasonal flu vaccines help us?, mBio (2024).
Foto articol: Profesorul Luis Martinez-Sobrido, (stânga) şi cercetătorul Ahmed Mostafa Elsayed, (dreapta) analizează rezultatele testelor privind prezenţa gripei aviare în timp ce poartă echipamentul de protecţie necesar pentru laboratoarele de nivel 3 de biosiguranţă. Credit: Texas Biomed, ianuarie 2025.