Treisprezece proteine legate de îmbătrânirea creierului la om au fost identificate de un studiu publicat luni, în revista Nature Aging. Modificările concentrațiilor acestor proteine din sânge pot atinge un vârf la 57, 70 și 78 de ani la om și sugerează că aceste vârste pot fi importante pentru potențiale intervenții în procesul de îmbătrânire a creierului.
Se estimează că, până în 2050, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste va depăși 1,5 miliarde la nivel mondial, subliniind necesitatea unei înțelegeri mai profunde a procesului de îmbătrânire – în special în ceea ce privește creierul.
Se știe că prevalența tulburărilor neurodegenerative, cum ar fi demența, crește odată cu îmbătrânirea; cu toate acestea, terapiile eficiente sunt încă limitate. Identificarea precoce și intervenția în îmbătrânirea creierului i-ar putea ajuta pe specialiști să prevină astfel de tulburări.
Vârsta biologică a creierului uman poate fi estimată cu ajutorul algoritmilor predictivi care se bazează pe caracteristicile imagistice ale creierului, cum ar fi volumul și suprafața, dar ar putea fi, de asemenea, posibil să se deducă vârsta biologică a creierului și starea sa de sănătate cu ajutorul proteinelor din sânge.
Într-un recent studiu, cercetătorii au utilizat date multimodale de imagistică cerebrală de la 10.949 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 45 și 82 de ani pentru a investiga potențialii indicatori ai îmbătrânirii creierului. Ei au analizat, de asemenea, concentrația a aproximativ 3.000 de proteine din plasma sanguină a aproape 5.000 de persoane utilizând datele de la UK Biobank.
Autorii au identificat 13 proteine care sunt puternic asociate cu îmbătrânirea biologică a creierului, în special Brevican (BCAN – o proteină a sistemului nervos central ). Nivelurile de BCAN și GDF15 din sânge au fost, de asemenea, asociate cu demența, riscul de AVC (accident vascular cerebral) și funcțiile de mișcare.
S-a constatat că concentrațiile multor proteine se modifică odată cu vârsta biologică a creierului de-a lungul unor traiectorii distincte care, împreună, au format trei vârfuri legate de vârsta creierului la 57, 70 și 78 de ani. Autorii acestui studiu sugerează că modificările concentrațiilor de proteine din sânge pot reflecta tranzițiile în sănătatea creierului uman la anumite vârste.
Autorii notează că datele s-au concentrat asupra persoanelor în vârstă de origine europeană și că cercetările viitoare ar trebui să investigheze rolul acestor proteine la diferite vârste și etnii.