Transplantul de ţesut testicular oferă speranţă pentru restabilirea fertilităţii după chimioterapie.
Pentru prima dată, ţesutul testicular imatur crioconservat a fost reintrodus după 16 ani la un bărbat infertil care a suferit chimioterapie în copilărie.
Cu acest transplant, medicii şi cercetătorii speră să declanşeze producţia de spermatozoizi şi să restabilească fertilitatea pacientului.
Procedura a fost un succes, iar pacientul se recuperează bine. Peste un an, echipa va verifica prezenţa spermatozoizilor maturi.
„Acest transplant este rezultatul anilor de cercetare ai Universităţii Vrije din Bruxelles (VUB) şi unităţii de fertilizare in vitro (Brussels IVF), din cadrul centrului de medicină reproductivă al UZ Brussel. Este consecinţa unei alte premiere mondiale, deoarece spitalul nostru a fost primul din lume care a lansat un program de crioconservare a ţesutului testicular în 2002", a anunţat spitalul universitar într-un comunicat.
La băieţii care sunt supuşi unor tratamente radicale înainte de începerea pubertăţii care le pot afecta fertilitatea, ţesutul testicular poate fi prelevat preventiv şi congelat. Procedura se face pentru a păstra celulele stem testiculare, precursorii spermatozoizilor. Chimioterapia şi radioterapia pot distruge aceste celule, ducând la infertilitate mai târziu în viaţă.
Băieţii prepuberi nu produc încă spermatozoizi. Ţesutul extirpat conţine celule stem care ar produce în mod normal spermatozoizi după începerea pubertăţii. Crioprezervarea ţesutului la băieţii tineri înseamnă că s-ar putea restabili potenţial fertilitatea mai târziu în viaţă printr-un transplant.
Cercetătorii de la Universitatea Vrije din Bruxelles şi Brussels IVF, centrul de medicină reproductivă al UZ Bruxelles, au reintrodus acum mai multe fragmente de ţesut la un bărbat care a fost supus în copilărie unui tratament cu chimioterapie care i-a afectat negativ fertilitatea.
Procedura face parte dintr-un proiect de cercetare, finanţat de Fundaţia Flandră pentru Cercetare (FWO) şi VUB (SRP-groeier), pentru a evalua dacă un astfel de transplant poate restabili în mod eficient fertilitatea.
Transplantul de ţesut testicular a constat în reintroducerea a patru fragmente de ţesut în testicul şi patru în scrot. Tehnica este concepută pentru a face organismul pacientului să producă spermatozoizi în mod autonom. După transplant, pacientul va fi monitorizat timp de un an, prin analize de sânge, determinări hormonale, examinare cu ultrasunete şi o probă de spermă la fiecare trei luni.
Foto articol Credit: Universitatea Vrije din Bruxelles (VUB), 8 ianuarie 2025
Proba de spermă este examinată pentru a detecta prezenţa spermatozoizilor. Deoarece fragmentele de ţesut nu sunt conectate direct la canalul spermatic, cercetătorii nu se aşteaptă ca celulele spermatice să ajungă în mod natural în faza de a produce spermatozoizi Dacă pacientul doreşte să aibă copii, vor fi necesare tehnologii de reproducere asistată (ART).
După un an, fragmentele de ţesut transplantate vor fi îndepărtate şi examinate pentru a se verifica dacă produc celule spermatice. Un alt fragment mic de ţesut dintr-o altă parte a testiculului va fi îndepărtat simultan pentru a verifica dacă producţia de spermatozoizi a fost declanşată şi acolo. Acest lucru ajută la înţelegerea eficacităţii transplantului.
„Acesta este un pas important în continuarea cercetării ştiinţifice pentru a păstra pe viitor fertilitatea copiilor bolnavi de cancer sau de alte boli de sânge. Deşi procedura este special concepută pentru a restabili fertilitatea, nu putem garanta în acest moment că va avea succes sau că pacienţii vor putea avea copii. Acest tratament oferă o mulţime de perspective pentru aceşti tineri adulţi. Ei au acum opţiuni pe care nu le aveau până de curând”, a declarat doctorul Veerle Vloeberghs, de la Brussels IVF, într-un comunicat.
Infertilitatea pe viaţă este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale chimioterapiei şi radioterapiei. Acest lucru se întâmplă în special atunci când terapia cu doze mari este utilizată la copii la care pubertatea (şi, prin urmare, producţia de spermatozoizi) nu a început încă. Infertilitatea este adesea considerată unul dintre cele mai profunde efecte secundare ale acestui tip de tratament.
„În 2002, UZ Brussel a fost primul spital din lume care a iniţiat un program clinic de conservare a fertilităţii pentru băieţii care suferă de cancer sau boli ale sângelui, măduvei osoase sau ganglionilor limfatici. Înainte de a fi trataţi cu chimioterapie sau radioterapie, aceştia şi părinţii lor au consimţit la crioconservarea ţesutului testicular în vederea transplantului ulterior. Unii dintre aceşti pacienţi au ajuns acum la vârsta la care se gândesc să aibă copii”, a adăugat profesorul Herman Tournaye, şeful FIV Bruxelles.
„Am dezvoltat metode de crioconservare şi transplant la animale pe care le-am transpus la om. De atunci, spitalul nostru a congelat fragmente de ţesut testicular de la 141 de băieţi. Acest ţesut este conservat în azot lichid la -196°C. În prezent, lucrăm la o metodă de producere in vitro a spermei fertile. Aceasta ar oferi o alternativă valabilă la transplant în cazul în care sunt detectate celule canceroase în ţesut şi pentru a ocoli alte forme de infertilitate”, a adăugat prof. Ellen Goossens, preşedinta grupului de cercetare pentru „biologia testiculului”.