În fiecare an, pe 14 noiembrie, la nivel global, se marchează Ziua Mondială a Diabetului, o campanie inițiată de Federația Internațională de Diabet pentru a aduce în prim-plan complexitatea acestei afecțiuni cronice grave, care reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică. Cu această ocazie, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice atrage atenția că doar jumătate dintre pacienții cu diabet zaharat din România urmează un tratament, fenomen care se înscrie în tendința la nivel mondial.
În România, 11,6% din populația adultă suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet, conform datelor singurului studiu de prevalența diabetului în România – studiul epidemiologic PREDATORR -, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în perioada 2012-2014.
Cu toate acestea, datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că doar aproximativ 1,3 milioane de pacienți cu diabet se află sub tratament în cadrul Programului Național de Diabet Zaharat.
“Acestea înseamnă doar puțin peste jumătate din totalul cazurilor de diabet estimate, adică 6,46% din populație (față de 11,6%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2023”, arată Societatea Română de Diabet, într-un comunicat.
Potrivit Societății, restul cazurilor, care nu se află în evidența CNAS, reprezintă fie persoane care nu urmează tratament farmacologic prin Programul Național de Diabet Zaharat, fie cazuri nediagnosticate, “ceea ce confirmă și în România tendința de la nivel global, care estimează că aproximativ 1 din 2 cazuri de diabet rămân nediagnosticate sau nu urmează un tratament împotriva diabetului”.
La nivel județean se observă variații semnificative ale prevalenței diabetului în raport cu media națională.
Astfel, în două județe, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet depășește 10% din populație: Bihor (14,8%) și Satu-Mare (10,5%).
La polul opus, în șapte județe, procentul este sub 5%: Ilfov (2,6%), Giurgiu (3,3%), Bistrița-Năsăud (4,3%), Sălaj (4,6%), Suceava (4,6%), Arad (4,8%) și Tulcea (4,9%).
Îngrijirea persoanelor cu diabet este asigurată în România exclusiv de medici specializați în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, o particularitate în raport cu alte state ale Uniunii Europene, care se traduce printr-o calitate superioară a îngrijirilor oferite, consideră Societatea Română de Diabet.
“Țara noastră se numără astfel printre puținele state la nivel mondial unde funcționează specialitatea de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice ca specialitate de sine stătătoare, dedicată exclusiv îngrijirii persoanelor cu diabet și complicații ale diabetului”, menționează comunicatul.
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, la începutul anului 2023 existau în România 1.070 de medici diabetologi în activitate sau în formare – din care 867 de autorizații de liberă practică eliberate pentru specialiști și medici primari în această specialitate, iar 203 medici rezidenți se aflau în formare pentru a deveni diabetologi.
În 2023, cheltuielile directe pentru îngrijirea persoanelor cu diabetul zaharat în România, suportate prin Programul Național de Diabet Zaharat (nu sunt luate în calcul costurile legate de spitalizări), au totalizat aproximativ 2,6 miliarde de lei.
DISTRIBUȚIE NEUNIFORMĂ A MEDICILOR
România se confruntă cu o distribuire neuniformă a numărului de specialiști în diabet la nivel național, ceea ce conduce la dificultăți pentru persoanele cu diabet din anumite regiuni ale țării în a beneficia de un consult de specialitate, subliniază Societatea Română de Diabet.
Potrivit datelor disponibile, cel mai bun acces la un specialist diabetolog în România este în București (6.980 locuitori la un medic diabetolog), urmat de județele Bihor (8.000 locuitori/medic diabetolog), Timiș (11.026 locuitori/medic diabetolog), Cluj (11.319 locuitori/medic diabetolog), Iași (13.347 locuitori/medic diabetolog) și Dolj (14.986 locuitori/medic diabetolog).
În marile centre universitare se înregistrează și cel mai mic număr mediu de pacienți tratați de un medic diabetolog – București (686 pacienți/medic), urmat de județele Iași (786 pacienți/medic), Cluj (810 pacienți/medic), Timiș (839 pacienți/medic) și Dolj (1.162 pacienți/medic).
În contrast, județele cu cel mai mic număr de diabetologi raportat la numărul de locuitori sunt Ialomița (125.408 locuitori/medic diabetolog), Ilfov (108.541 locuitori/medic diabetolog), Sălaj (82.667 locuitori/medic diabetolog) și Călărași (82.196 locuitori/medic diabetolog).
„Accesul populației la un medic diabetolog este esențial pentru depistarea precoce și tratamentul persoanelor cu diabet, contribuind astfel la îmbunătățirea prognosticului și la reducerea impactului diabetului asupra societății per ansamblu. De Ziua Mondială a Diabetului 2024, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice subliniază încă o dată importanța asigurării unui acces uniform la specialiști diabetologi, în fiecare județ al României, în conformitate cu numărul locuitorilor, astfel încât persoanele cu diabet să beneficieze neîntârziat de îngrijire de specialitate. Lupta eficientă împotriva diabetului zaharat înseamnă în primul rând acces adecvat la servicii medicale de calitate și la specialiști, iar resursa umană este vitală în acest sens”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului 2024, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) organizează joi, 14 noiembrie, un „maraton” de conștientizare, informare și educație medicală menit să aducă în atenția populației generale și a publicului profesionist deopotrivă, problematica complexă a diabetului zaharat.