Interacțiunile cu prieteni și membri ai familiei sunt importante și pentru sănătate, deoarece îmbunătățesc sistemul imunitar și reduc riscul de boli cardiovasculare și de infecții, arată un nou studiu realizat de cercetători din Marea Britanie și China.
Studiul, publicat săptămâna trecută în “Nature Human Behaviour”, a analizat date privind proteinele din probe de sânge de la 42.000 de persoane adulte disponibile în baza de date UK Biobank.
Până acum existau anumite dovezi că izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu o stare de sănătate mai precară și cu o speranță de viață mai mică. Totuși, mecanismele prin care relațiile sociale au un impact asupra sănătății nu erau cunoscute.
Pentru a avansa în înțelegerea acestor mecanisme, cercetătorii au decis să analizeze proteinele din sânge. Proteinele și moleculele produse de genele umane sunt esențiale pentru a ajuta organismul să funcționeze corespunzător. În plus, proteinele reprezintă și ținte principale pentru tratamente, permițând cercetătorilor să dezvolte noi medicamente împotriva bolilor.
Echipa de cercetare, condusă de oameni de știință de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, și Universitatea Fudan, din China, au examinat “proteomul” (întregul set de proteine) din probele de sânge donate către UK Biobank de peste 42.000 de adulți cu vârsta cuprinsă între 40 și 69 de ani.
În acest fel, cercetătorii au putut identifica proteinele care înregistrau niveluri mai mari în rândul persoanelor care sufereau de izolare socială și singurătate.
Echipa de cercetare a atribuit scoruri pentru izolare socială și singurătate. Izolarea socială este calculată pentru persoanele care locuiesc singure, în funcție de frecvența contactelor sociale sau participarea la activități sociale. Singurătatea, de pe de altă parte, are scoruri calculate în funcție de propria percepție a unei persoane – cât de “singură” se simte.
După analiza proteomului și ajustarea în funcție de vârstă, sex și mediu socio-economic, echipa de cercetare a identificat 175 de proteine asociate cu izolarea socială și 26 de proteine asociate cu singurătatea. Între aceste seturi există o suprapunere importantă: 85% dintre proteinele asociate cu singurătatea sunt asociate și cu izolarea socială.
Multe dintre aceste proteine sunt produse de organism ca reacție la inflamații sau infecții virale, ca parte a răspunsului sistemului imunitar, dar sunt și asociate cu boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, accident vascular cerebral (AVC) și deces prematur.
Ulterior, cercetătorii au folosit metoda numită “randmizare mendeliană” pentru a explora relațiile de cauzalitate între izolare socială și singurătate, pe de o parte, și proteine, pe de altă parte.
Metoda a permis identificarea a cinci proteine cu un nivel foarte ridicat la persoanele care suferă de singurătate.
Una dintre proteinele cu niveluri ridicate la persoanele singure este ADM, cunoscută ca având un rol-cheie în răspunsul la stres și în controlul hormonilor de stres, dar și a altor hormoni precum oxitocina (denumită și “hormonul iubirii”), care poate reduce stresul îmbunătăți starea de spirit.
Altă proteină asociată puternic cu singurătatea este ASGR1, care are legătură cu un nivel mai ridicat de colesterol și un risc crescut de boli cardiovasculare.
Celelalte proteine asociate cu singurătatea au un rol în dezvoltarea rezistenței la insulină, ateroscleroză și progresia cancerului, printre altele.
“Aceste descoperiri arată importanța contactelor sociale pentru a ne menține sănătoși. Din ce în ce mai mulți oameni de toate vârstele se simt singuri. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății a declarat izolarea socială și singurătatea drept „preocupări de sănătate publică la nivel mondial”. Trebuie să găsim moduri de a aborda această problemă tot mai importantă și de a menține oamenii conectați social, pentru a-i ajuta să rămână sănătoși”, a menționat prof. Barbara Sahakian, de la Departamentul de Psihiatrie a Universității Cambridge.