Oameni de știință de la Institutul de Neuroradiologie din cadrul spitalului universitar Ludwig-Maximilian (LMU) din München, în colaborare cu cercetători francezi și italieni, au pus în funcțiune, la stația antarctică Concordia, primul scaner mobil de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) de pe acest continent.
Ca parte a unui proiect științific organizat de Agenția Spațială Europeană (ESA), scanerul este utilizat pentru a investiga efectele pe termen lung ale izolării sociale, ale adaptării la altitudine și ale duratei luminii zilei asupra creierului uman.
Scopul proiectului, care este realizat în colaborare cu cercetători din Țara Galilor, este de a observa structura creierului a 14 oameni de știință și tehnicieni europeni în timpul unei ierni antarctice pe stația polară franco-italiană Concordia.
Prof. Peter zu Eulenburg și colegii internaționali utilizează dispozitivul pentru a investiga efectele pe termen lung ale izolării sociale, ale adaptării la altitudine și ale duratei luminii zilei asupra creierului uman.
Sursa imaginii: LMU; IPEV/PNRA/PzE
După o fază pilot la LMU Klinikum, măsurarea de referință a subiecților a fost efectuată la centrul european de pregătire a astronauților, DLR Envihab din Köln-Bonn, utilizând un RMN cu câmp ultra-jos de la producătorul Hyperfine.
În urmă cu câteva luni, RMN-ul compact a fost transportat de la Köln la Christchurch (Noua Zeelandă) via Singapore într-o ladă de transport personalizată. Ulterior, zborul intercontinental de opt ore către coasta Antarcticii a fost efectuat de o aeronavă de transport a forțelor aeriene italiene. Din cauza condițiilor climatice extreme, zborul final de 1.000 km către platoul Dome C a fost efectuat de un avion Basler BT-67.
‘Acesta este cu siguranță cel mai complex din punct de vedere logistic și cel mai stresant studiu RMN din cariera mea de până acum’, a declarat Prof. zu Eulenburg, specialist în neuroimagistică la Institutul de Neuroradiologie și Centrul German de Vertij de la Spitalul LMU din München.
„Riscurile de transport, în special pe ultima secțiune de la stația de coastă italiană Mario-Zucchelli la interiorul Antarcticii, au fost considerabile. Punerea în funcțiune electrică nu a fost ușoară din cauza frigului (-40°C vara, -80°C iarna) și a stratului de gheață izolant, gros de un kilometru, de sub stație. Din fericire, totul a decurs bine până acum, în special datorită sprijinului deosebit din partea cercetătorilor din cadrul programului italian pentru Antarctica ENEA și a institutului polar francez IPEV.
Proiectul este finanțat de Agenția aerospațială germană și își propune să investigheze efectele izolării sociale pe termen lung asupra creierului uman, folosind exemplul locuitorilor pe timp de iarnă din Antarctica.
Supranumită „Marte alb”, stația Concordia este situată la 3.233 de metri deasupra nivelului mării – o locație specială, care permite, de asemenea, investigarea simultană a altor două fenomene: adaptarea creierului la altitudine în caz de lipsă de oxigen și influența orelor de lumină naturală asupra structurii creierului.
La stația Concordia, soarele apune la începutul lunii mai din cauza proximității sale față de Polul Sud și răsare din nou abia la începutul lunii august, după aproape trei luni de întuneric total.
Datorită studiului actual efectuat pe această platformă specială ESA pentru medii analoge spațiului, se speră că efectele izolării sociale pot fi diferențiate cu succes, pentru prima dată, de efectele imponderabilității.
„Constatările inițiale sugerează că creierul intră într-un fel de stare de repaus atunci când există o absență prelungită a luminii zilei”, spune Peter zu Eulenburg.
Cu puțin timp înainte, însă, creierul se pare că elimină o mulțime de deșeuri proteice. Analizele vor trebui să arate exact ce se întâmplă, spune cercetătorul. Ultima măsurătoare din cadrul studiului este programată pentru mai 2025. Sunt deja planificate alte deplasări ale RMN-ului mobil, precum și utilizarea acestuia la spital.
Grupul de cercetare al profesorului zu Eulenburg investighează de ani de zile la spital, în strânsă colaborare cu profesorul Alexander Choukér (anesteziologie), efectele unei misiuni pe termen lung la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) asupra creierului astronauților.
Prima analiză a acestei cercetări a fost publicată recent în revista Lancet Neurology.
Foto articol: Primul tomograf cu rezonanță magnetică mobil pentru întregul continent a fost pus în funcțiune la stația Concordia din Antarctica. Sursa imaginii: LMU; PEV/PNRA/PzE