Fiecare băutură răcoritoare îndulcită cu zahăr consumată la nivel mondial contribuie la o criză crescândă a sănătății publice. Conform unei noi cercetări a Universității Tufts, aceste băuturi, de la băuturi răcoritoare carbogazoase la sucuri de fructe, cauzează în prezent milioane de cazuri de boli care pot fi prevenite anual, iar țările în curs de dezvoltare poartă cea mai grea povară.
Un studiu, publicat luni în revista Nature Medicine, dezvăluie impactul băuturilor îndulcite cu zahăr (SSB) asupra sănătății la nivel mondial.
Cercetătorii de la Școala Friedman Tufts de științe și politici nutriționale au constatat că, numai în 2020, aceste băuturi au fost responsabile pentru 2,2 milioane de cazuri noi de diabet zaharat de tip 2 și 1,2 milioane de cazuri noi de boli de inimă la nivel mondial.
Analiza cuprinzătoare, care acoperă 184 de țări, oferă o imagine îngrijorătoare a modului în care aceste băuturi afectează sănătatea publică în diferite regiuni și caracteristici demografice. Cercetătorii au analizat sondajele în materie de dietă din 118 țări, reprezentând 87% din populația globală, pentru a înțelege amploarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr și consecințele acestuia asupra sănătății.
„Băuturile îndulcite cu zahăr sunt puternic comercializate și vândute în țările cu venituri mici și medii. Nu numai că aceste comunități consumă produse dăunătoare, dar, de asemenea, sunt adesea mai puțin echipate pentru a face față consecințelor pe termen lung asupra sănătății”, spune Dariush Mozaffarian, autor principal și director al Institutului Hrana este medicament din cadrul facultății Friedman, într-un comunicat.
Impactul variază semnificativ în funcție de regiune, țările în curs de dezvoltare suportând o povară disproporționată. America Latină și Caraibe se confruntă cu cele mai mari rate, unde băuturile cu zahăr contribuie la 24,4% din cazurile noi de diabet și la 11,3% din cazurile de boli de inimă. Africa Subsahariană urmează îndeaproape, cu 21,5% și, respectiv, 10,5%.
Unele țări prezintă statistici și mai dramatice. În Columbia, băuturile zaharoase contribuie la un procent fără precedent de 48,1% din cazurile noi de diabet și 23% din cazurile de boli cardiovasculare. Mexicul, cunoscut pentru consumul ridicat de BSC pe cap de locuitor, atribuie acestor băuturi 30% din noile cazuri de diabet. Africa de Sud raportează 27,6% din cazurile de diabet și 14,6% din cazurile de boli de inimă legate de consumul de băuturi zaharoase.
Studiul relevă tendințe îngrijorătoare în Africa Subsahariană, unde problemele de sănătate legate de SSB au crescut semnificativ între 1990 și 2020. Regiunea a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de cazuri de diabet și de boli cardiovasculare legate de BSA, cu creșteri de 8,8% și, respectiv, 4,4%, care coincid cu comercializarea agresivă a industriei băuturilor pe piețele emergente.
Caracteristicile demografice joacă un rol crucial în ceea ce privește rezultatele asupra sănătății legate de băuturile zaharoase. În general, bărbații se confruntă cu riscuri mai mari decât femeile, iar adulții tineri prezintă o vulnerabilitate mai mare în comparație cu populațiile mai în vârstă. Rezidenții din mediul urban prezintă rate mai ridicate de probleme de sănătate legate de consumul de băuturi spirtoase decât omologii lor din mediul rural. Nivelul de educație influențează în mod diferit modelele de consum în funcție de regiune, uneori corelându-se cu creșterea consumului de băuturi zaharoase, iar alteori prezentând relații inverse.
Mecanismul care stă la baza acestor efecte asupra sănătății este complex. Băuturile îndulcite cu zahăr sunt consumate și digerate rapid, ducând la o sațietate redusă și la un aport caloric crescut. Dozele mari de glucoză digerată rapid activează căile insulinei, ceea ce poate duce la producerea de grăsime viscerală și rezistență la insulină. Aceste băuturi înlocuiesc adesea alternativele mai sănătoase, agravând efectele lor negative asupra sănătății.
Unele țări au implementat politici pentru a aborda această criză. Mexicul, de exemplu, a introdus o taxă pe băuturile zaharoase în 2014, prezentând primele semne de reducere a consumului, în special în rândul populațiilor cu venituri reduse. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că măsurile actuale pot fi insuficiente pentru a aborda amploarea problemei.
„Avem nevoie de intervenții urgente, bazate pe dovezi, pentru a reduce consumul de băuturi îndulcite cu zahăr la nivel global, înainte ca și mai multe vieți să fie scurtate de efectele lor asupra diabetului și bolilor de inimă”, spune Laura Lara-Castor, autor principal, care și-a obținut doctoratul la Friedman School și se află acum la Universitatea din Washington.
Studiul face apel la o acțiune globală cuprinzătoare, în special în țările în curs de dezvoltare, unde accesul la apă curată este limitat și marketingul pentru băuturile zaharoase este agresiv. „Trebuie să se facă mult mai mult, în special în țările din America Latină și Africa, unde consumul este ridicat și consecințele asupra sănătății sunt grave”, adaugă Mozaffarian.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au utilizat un model comparativ de evaluare a riscurilor care încorporează date din mai multe surse. Aceștia au analizat anchete privind alimentația din 450 de surse diferite, acoperind 2,9 milioane de persoane, combinate cu date privind rezultatele în materie de sănătate, demografia populației și indicatori socioeconomici. Ei au luat în considerare atât efectele directe ale consumului de SSB, cât și efectele indirecte prin modificarea indicelui de masă corporală (IMC).
Rezultate
Studiul a constatat că SSB au contribuit la 2,2 milioane de cazuri noi de diabet și 1,2 milioane de cazuri noi de boli cardiovasculare la nivel mondial în 2020. Variațiile regionale au fost semnificative, America Latină și Caraibe prezentând cea mai mare povară. Cercetarea a relevat, de asemenea, tendințe îngrijorătoare în Africa subsahariană și a identificat modele demografice specifice legate de vârstă, sex, educație și urbanizare.
Limitări
Cercetarea s-a bazat pe datele disponibile din sondajele alimentare, care au fost limitate în unele regiuni. Studiul nu a putut include date privind ceaiurile îndulcite și cafeaua din cauza raportării inconsecvente. De asemenea, cercetătorii au fost nevoiți să facă presupuneri cu privire la distribuția poverii bolilor pe niveluri de educație și zone urbane/rurale în cazul în care nu erau disponibile date specifice.
Concluzii
Constatările subliniază nevoia urgentă de intervenții specifice, în special în regiunile care prezintă o povară ridicată sau în creștere asupra sănătății legate de SSB. Studiul sugerează că politicile actuale pot fi insuficiente și subliniază necesitatea unor abordări cuprinzătoare care să ia în considerare diferențele regionale, influențele comerciale și provocările legate de infrastructură.
Finanțare
Cercetarea a fost susținută de diverse instituții, inclusiv Fundația Gates, American Heart Association și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie din Mexic. Cercetătorii au declarat diverse surse de finanțare și potențiale conflicte de interese, deși niciunul nu a fost direct legat de finanțarea industriei băuturilor.