Oamenii de știință au descoperit că riscul de infarct miocardic (atac de cord) începe în copilărie. Ei au reușit să determine vârsta exactă când obiceiurile sănătoase încep să scadă și sănătatea inimii începe să se deterioreze. Cercetătorii au descoperit că punctul de cotitură în ceea ce privește sănătatea inimii copiilor are loc în perioada de tranziție între copilărie și adolescență, o perioadă în care mulți copii încep să facă alegeri mai independente în ceea ce privește dieta, activitatea fizică și obiceiurile de somn.
Bolile cardiovasculare (CVD) reprezintă o problemă critică de sănătate publică, cu factori de risc precum hipertensiunea arterială, nivelurile anormale de zahăr din sânge, colesterolul ridicat și obezitatea începând din copilărie.
Un nou studiu a identificat vârsta la care traiectoriile sănătății cardiovasculare încep să scadă, dezvăluind un interval cheie de timp pentru intervenții specifice care pot duce la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare în adolescență și la vârsta adultă.
Peste o jumătate de miliard de persoane din întreaga lume continuă să fie afectate de boli cardiovasculare, care au cauzat 20,5 milioane de decese în 2021 – aproape o treime din totalul deceselor la nivel mondial și o creștere globală față de numărul estimat de 121 de milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare sunt cauzate în principal de factori legați de stilul de viață – cum ar fi obezitatea, regimurile alimentare nesănătoase, fumatul și lipsa de mișcare.
Cercetătorii de la Institutul de cercetări pentru sănătate Harvard Pilgrim au identificat acum intervalul de vârstă cheie care pot proteja împotriva acestor factori, și care pot îmbunătăți sănătatea inimii la vârsta adultă.
Ei au avertizat că sănătatea inimii copiilor care duc o viață nesănătoasă începe să se deterioreze la vârsta de 10 ani, punându-i în pericol de a suferi infarct miocardic și AVC (accidente vasculare cerebrale) mortale la vârsta adultă.
Studiul prezintă o imagine îngrijorătoare a sănătății cardiovasculare a tinerilor din Statele Unite. O analiză a datelor naționale arată că sănătatea cardiacă optimă este extrem de rară în rândul tinerilor, fiind întâlnită doar la unul din 50 de copii și adolescenți. Și mai îngrijorător este faptul că mai mult de două treimi dintre copii nu obțin ceea ce medicii ar considera scoruri „ridicate” de sănătate cardiovasculară.
Aceste statistici subliniază urgența de a înțelege cum și când sănătatea inimii începe să scadă la tineri.
„Deși știm că o mai bună sănătate a inimii în copilărie este legată de riscuri mai mici de probleme coronariene mai târziu în viață, starea actuală a sănătății cardiovasculare la copiii din Statele Unite este mai puțin decât ideală”, spune autorul principal Izzuddin Aris, profesor asistent de medicina populației la Institutul de cercetări pentru sănătate Harvard Pilgrim, de la facultatea de medicină a universității Harvard, într-un comunicat.
Cercetarea, publicată miercuri în revista JAMA Cardiology, a urmărit peste 1.500 de copii de la vârsta timpurie până la adolescența târzie, oferind o imagine cuprinzătoare a modului în care sănătatea cardiovasculară evoluează în timpul anilor de creștere. Constatările arată că, în timp ce copiii își mențin, în general, o bună sănătate a inimii în primii ani de viață, există un declin notabil care începe în jurul vârstei de 10 ani, marcând un moment critic pentru intervenție.
Acest punct de cotitură are loc în momentul în care copiii fac tranziția între copilărie și adolescență – o perioadă în care mulți copii încep să facă alegeri mai independente în ceea ce privește regimul alimentar, activitatea fizică și obiceiurile de somn.
Studiul a constatat că băieții au prezentat o îmbunătățire inițială mai rapidă a sănătății cardiovasculare înainte de vârsta de 10 ani, dar au înregistrat și un declin mai accentuat ulterior, comparativ cu fetele.
Pentru a evalua sănătatea cardiovasculară, cercetătorii au utilizat cadrul „Life’s Essential 8 (LE8)” introdus recent de Asociația Americană a Inimii. Această evaluare cuprinzătoare analizează opt factori-cheie: calitatea dietei, activitatea fizică, expunerea la nicotină, durata somnului, indicele de masă corporală (IMC), tensiunea arterială, glicemia și colesterolul.
Recomandările LE8 recent introduse de Asociația Americană a Inimii evaluează sănătatea cardiovasculară pe baza a patru comportamente (alimentație, fumat, activitate fizică, durata somnului) și patru factori de sănătate (indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glicemia și nivelul colesterolului). În timp ce orientările promit să îmbunătățească evaluarea CVH de-a lungul întregii vieți, sănătatea cardiovasculară a copiilor americani rămâne sub nivelul optim: doar 2% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani au scoruri CVH optime și mai puțin de o treime au scoruri ridicate (80-100 de puncte). Gândiți-vă la aceste cifre ca la un carnet de note pentru sănătatea inimii, cu scoruri de la 0 la 100.
Cifrele spun o poveste importantă: scorul mediu de sănătate cardiovasculară a început la 82,6 în copilăria timpurie (în jurul vârstei de 3 ani), a atins un vârf de 84,1 în copilăria mijlocie (în jurul vârstei de 7 ani), apoi a început să scadă la 82,0 în adolescența timpurie (în jurul vârstei de 13 ani), înainte de a scădea mai brusc la 73,8 în adolescența târzie (în jurul vârstei de 17 ani).
Acest declin, care apare în jurul vârstei de 10 ani în toate grupurile demografice, poate reflecta schimbările sociale și de dezvoltare tipice acestei vârste – cum ar fi schimbările în programele școlare care pot interfera cu modelele de somn și obiceiurile alimentare sănătoase.
De remarcat a fost constatarea că factorii comportamentali – cum ar fi dieta, activitatea fizică și somnul – au condus la un declin mai mare decât factorii biologici, cum ar fi tensiunea arterială sau nivelul colesterolului, ceea ce sugerează că alegerea stilului de viață joacă un rol cheie pentru traiectoria sănătății cardiovasculare.
Studiul a scos la iveală, de asemenea, disparități importante în modelele de sănătate cardiovasculară. Copiii proveniți din familii cu venituri mai mici sau ale căror mame aveau un nivel de educație mai scăzut au înregistrat scoruri mai scăzute de sănătate cardiovasculară pe tot parcursul copilăriei. În mod similar, copiii de culoare non-hispanici și copiii din alte rase non-hispanice au arătat modele diferite în traiectoriile legate de sănătate în comparație cu copiii albi non-hispanici.
„Studiul nostru evidențiază potențiala influență timpurie a factorilor structurali legați de statutul socio-economic și de rasă și etnie – cum ar fi reședința în medii de locuit favorabile, capacitatea de a avea acces la alimente sănătoase și apropierea de spații comunitare sigure care încurajează activitatea fizică – care ar putea contribui la viitoarele disparități de sănătate cardiovasculară”, adaugă dr. Aris.
Aceste constatări au implicații semnificative pentru strategiile de sănătate publică.
În loc să aștepte până la vârsta adultă pentru a aborda sănătatea cardiovasculară, cercetarea sugerează că intervențiile ar trebui să înceapă în copilăria timpurie, cu o atenție deosebită acordată perioadei cheie din jurul vârstei de 10 ani. Acestea ar putea include programe școlare care promovează alimentația sănătoasă și activitatea fizică, educația familială cu privire la obiceiurile de somn și inițiative comunitare care sprijină alegerea unui stil de viață sănătos.
Amploarea studiului este impresionantă, copiii fiind urmăriți de la vârsta de 2,8 ani până la vârsta de 20,1 ani, cu verificări regulate pentru evaluarea sănătății cardiovasculare. Această abordare pe termen lung oferă un interval unic de timp asupra modului în care sănătatea inimii evoluează în timpul perioadelor cheie de dezvoltare.
„Studiul nostru oferă o perspectivă asupra traiectoriei sănătății cardiovasculare la începutul vieții, stabilind o fereastră clară de oportunitate pentru îmbunătățirea sănătății copiilor națiunii acum și în viitor”, spune dr. Aris.
Această cercetare nu numai că indicăvârsta cea mai vulnerabilă pentru pierderea sănătății cardiovasculare, dar poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea direcționării eforturilor preventive către copiii cu risc ridicat, îmbunătățind în același timp cunoștințele factorilor determinanți ai declinului sănătății cardiovasculare la începutul vieții.
Ceea ce face aceste constatări deosebit de convingătoare este aplicabilitatea lor practică. Spre deosebire de factorii genetici sau de alte caracteristici neschimbabile, factorii comportamentali pot fi modificați prin intervenții specifice. Acest lucru oferă speranța că, schimbările la momentul potrivit, ar putea ajuta copiii să mențină o sănătate cardiovasculară mai bună pe măsură ce aceștia cresc.
Constatările stabilesc o bază esențială pentru înțelegerea modului în care evoluează sănătatea cardiovasculară – și potențial se deteriorează – în timpul copilăriei. Poate cel mai important, studiul evidențiază faptul că sănătatea inimii nu este doar o preocupare a adulților – ci ar trebui să înceapă încă din copilărie. Alegerile și obiceiurile formate în timpul primilor ani de viață pot crea premisele pentru sănătatea cardiovasculară pe tot parcursul vieții.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au folosit date din Proiectul Viva, un studiu de cohortă înainte de naștere din estul statului Massachusetts care a început să recruteze femei însărcinate între 1999 și 2002. Ei au urmărit 1.523 de copii, colectând date în patru etape cheie ale vieții: copilăria timpurie (vârsta medie 3,2 ani), copilăria mijlocie (vârsta medie 7,7 ani), adolescența timpurie (vârsta medie 13,0 ani) și adolescența târzie (vârsta medie 17,5 ani).
Pentru a fi incluși în studiu, copiii trebuiau să aibă informații privind cel puțin 3 indici măsurabili de sănătate cardiovasculară în copilăria timpurie sau cel puțin 4 indici măsurabili în etapele ulterioare. În copilăria timpurie, cercetătorii au evaluat 6 măsurători (dietă, expunerea la fumat, activitate fizică, durata somnului, IMC și tensiunea arterială), extinzându-le la 8 măsurători în etapele ulterioare prin adăugarea măsurătorilor nivelurilor glicemiei și colesterolului.
Rezultate cheie
Studiul a identificat un punct de deteriorare clar în jurul vârstei de 10 ani, când sănătatea cardiovasculară a început să scadă în toate grupurile demografice. Băieții au prezentat atât o îmbunătățire mai rapidă înainte de acest punct, cât și un declin mai accentuat după aceea, comparativ cu fetele. Vârsta medie pentru această deteriorare a fost de 10,1 ani pentru copiii de sex masculin și de 10,0 ani pentru copiii de sex feminin.
Copiii proveniți din familii cu venituri mai mici și cei ale căror mame aveau mai puțină educație au prezentat în mod constant scoruri de sănătate cardiovasculară mai scăzute. În mod important, declinul sănătății a fost determinat în principal de factorii comportamentali, mai degrabă decât de cei biologici, sugerând că intervențiile asupra stilului de viață ar putea fi deosebit de eficiente.
Limitările studiului
Cercetătorii s-au bazat parțial pe informații auto-raportate sau raportate de părinți pentru factori precum activitatea fizică și somnul, care ar putea să nu fie la fel de precise ca măsurătorile obiective. Grupul de participanți a fost în principal din estul statului Massachusetts și a avut o sănătate cardiovasculară generală mai ridicată decât populația generală a copiilor americani, limitând potențial aplicabilitatea constatărilor la o populație mai largă. În plus, aproximativ 28% din cohorta inițială a fost exclusă din analiză, iar acești copii au fost mai susceptibili de a proveni din familii cu statut socioeconomic inferior.
Concluzii
Studiul oferă dovezi cheie că intervențiile pentru sănătatea cardiovasculară ar trebui să înceapă devreme în viață, acordând o atenție deosebită perioadei din jurul vârstei de 10 ani. Constatările sugerează că o concentrare asupra factorilor comportamentali precum dieta, activitatea fizică și somnul ar putea fi mai eficientă decât concentrarea exclusivă asupra factorilor biologici. Cercetarea subliniază, de asemenea, necesitatea abordării disparităților socio-economice și rasiale în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară a copiilor, în special prin schimbări care afectează accesul la alimente sănătoase și spații sigure pentru activitatea fizică.
Finanțare
Proiectul Viva este susținut de finanțări de la Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din Statele Unite. Studiul actual a primit finanțare suplimentară de la NIH și de la Asociația Americană a Inimii. Cercetătorii nu au raportat conflicte de interese.
Detalii privind publicarea studiului
Această nouă cercetare a fost publicată în JAMA Cardiology pe 18 decembrie 2024, care face parte din familia de reviste medicale JAMA Network, publicații evaluate de comunitatea științifică medicală, cunoscute pentru standardele științifice riguroase.