Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o nouă țintă de medicamente pentru pierderea în greutate care funcționează fără a provoca greață sau pierderea masei musculare. Descoperirea ar putea conduce la o nouă terapie pentru milioane de persoane cu obezitate și diabet zaharat de tip 2 care nu răspund bine la tratamentele actuale.
În ultimii ani, numărul persoanelor care apelează la tratament medical pentru obezitate a crescut rapid. Milioane de persoane din întreaga lume beneficiază de tratamente pe bază de hormon GLP-1, cum ar fi Wegovy și Ozempic, care le ajută să slăbească. Tratamentul contribuie la scăderea numărului de persoane care fac parte din statisticile privind obezitatea severă la nivel global, dar efecte secundare ale medicației precum greața și vărsăturile, îi fac pe mulți să nu mai ia medicamentele.
Acum, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit un nou candidat de medicament puternic care reduce pofta de mâncare fără pierderea masei musculare sau efecte secundare precum greața și vărsăturile. Și, spre deosebire de actuala generație de tratamente, medicamentul crește și cheltuielile energetice ale organismului – capacitatea organismului de a arde calorii.
În timp ce terapiile pe bază de GLP-1 au revoluționat îngrijirea pacienților pentru obezitate și diabet zaharat de tip 2, valorificarea în siguranță a cheltuielilor energetice și controlul apetitului fără greață rămân două obiective principale urmărite în acest domeniu, spune profesorul asociat Zach Gerhart-Hines de la Centrul Fundației NNF pentru Cercetare Metabolică de Bază (CBMR) de la Universitatea din Copenhaga.
„Prin abordarea acestor nevoi, credem că descoperirea noastră va propulsa abordările actuale pentru a face tratamente mai tolerabile și mai eficiente accesibile mai multor milioane de persoane”, a declarat cercetătorul într-un comunicat.
Noua țintă a medicamentului, așa-numitul receptor neurokinin 2 (NK2R), abordează și o altă provocare. Studiile arată că tratamentele bazate pe hormonul GLP-1 sunt mai puțin eficiente în scăderea greutății la persoanele care trăiesc atât cu obezitate, cât și cu diabet zaharat de tip 2 – un grup care numără mai mult de 380 de milioane de persoane la nivel mondial.
„Deși rămâne neclar motivul exact pentru care persoanele care trăiesc atât cu obezitate, cât și cu diabet zaharat de tip 2 obțin o pierdere în greutate mai mică decât persoanele care trăiesc cu obezitate, nevoia de tratament îmbunătățit pentru această populație de pacienți este clară. Acesta este locul în care credem că agonismul NK2R ar putea avea un impact semnificativ”, spune prof. Gerhart-Hines.
Arde energia și scade apetitul
Greutatea unei persoane este determinată în mare măsură de echilibrul dintre energia consumată și cantitatea de energie cheltuită. Dacă mâncăm mai mult și ardem mai puțin, se creează un echilibru energetic pozitiv care duce la creșterea în greutate, în timp ce dacă mâncăm mai puțin și ardem mai mult, se creează un echilibru negativ, care duce la pierderea în greutate.
Medicamentele actuale pentru pierderea în greutate înclină balanța către un echilibru energetic negativ prin scăderea apetitului și a numărului total de calorii consumate de o persoană. Însă cercetătorii au recunoscut și potențialul celeilalte părți a ecuației – creșterea numărului de calorii arse de organism.
Această abordare este deosebit de relevantă, având în vedere cercetările recente care au arătat că organismul nostru pare să ardă mai puține calorii în repaus decât acum câteva decenii. Cu toate acestea, în prezent nu există modalități aprobate clinic de a crește în siguranță cheltuielile energetice, iar puține opțiuni sunt în curs de dezvoltare.
„Acesta a fost punctul de plecare când am decis să testăm efectul activării NK2R la șoareci. Am identificat receptorul prin screeninguri genetice care au sugerat că NK2R a jucat un rol în menținerea echilibrului energetic și a controlului glucozei. Nu numai că activarea receptorului a crescut în siguranță arderea caloriilor, dar a redus și pofta de mâncare, fără niciun semn de greață”, spune doctorandul Frederike Sass de la CBMR de la Universitatea din Copenhaga și primul autor al studiului.
Studiul a fost efectuat pe șoareci și pe primate neumane, ceea ce reprezintă un pas important către studiile clinice, ceea ce înseamnă că testele pe oameni ar putea avea loc în următorii 2 ani și că medicamentul ar putea fi gata în următorii 5 ani.
„Descoperirea ar putea duce la următoarea generație de terapii de medicamente care să aducă tratamente mai eficiente și mai tolerabile pentru cele aproape 400 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc atât cu diabet zaharat de tip 2, cât și cu obezitate”, a precizat prof. Zach Gerhart-Hines.
Studiul a fost publicat recent în revista Nature.