O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, a dezvoltat un nou sistem de identificare automată a unor noi variante virale sau bacteriene, care poate ajuta semnificativ la îmbunătățirea răspunsului în fața unor viitoare epidemii.
Noua abordare utilizează probe de la persoanele infectate pentru a permite monitorizarea în timp real a patogenilor ce circulă în populația umană.
În acest fel, orice patogen pentru care nu există o protecție vaccinală poate fi automat – și rapid – identificat, potrivit unui articol publicat la începutul anului 2025 în “Nature”.
De asemenea, metoda permite detectarea rapidă a unor noi variante bacteriene cu rezistență la antibiotice, ajutând medicii să aleagă un tratament cât mai adecvat pentru persoanele infectate și să limiteze răspândirea bolii.
Metoda se bazează pe secvențiere genetică pentru a genera informații privind schimbările genetice asociate apariției de noi variante patogene. Acesta este un element fundamental pentru a înțelege de ce variante diferite se răspândesc diferit în rândul populației.
În prezent există puține sisteme care urmăresc apariția de noi variante ale bolilor infecțioase, cele mai cunoscute fiind programele de supraveghere pentru gripă și Covid-19. Acestea se bazează pe grupuri de experți, care trebuie să decidă atunci când o bacterie sau un virus s-au schimbat suficient de mult pentru a fi desemnată o nouă variantă.
Noua abordare a creat “arbori de familii” pe baza cărora se identifică automat noile variante, în funcție de cât de mult s-a schimbat un patogen din punct de vedere genetic și cât de repede s-a răspândit în rândul populației umane.
Sistemul poate fi folosit pentru categorii largi de virusuri și bacterii și nu are nevoie decât de un număr mic de probe luate de la persoanele infectate pentru a identifica variantele care circulă în rândul populației.
“Noua noastră metodă oferă o modalitate de a indica, surprinzător de repede, dacă există noi variante transmisibile ale unor patogeni ce circulă în rândul populației – și poate fi folosită pentru o gamă foarte largă de bacterii și virusuri”, a declarat dr. Noémie Lefrancq, de la Departamentul de Generică al Universității Cambridge, autor principal al studiului.
Mai mult, metoda poate ajuta și la estimarea noilor variante ce vor deveni dominante, ceea ce ajută la luarea unor decizii mai rapide de răspuns în fața amenințării.
Ca prim test, cercetătorii au utilizat metoda pentru a analiza probe de Bordetella pertussis, bacteria ce cauzează tusea convulsivă. În prezent, mai multe țări înregistrează cel mai mare număr de noi cazuri de tuse convulsivă din ultimii 25 de ani.
Metoda a detectat imediat trei noi variante ale bacteriei ce circulă în rândul populației, dar au rămas nedetectate până atunci.
În al doilea test, cercetătorii au analizat probe de Mycobacterium tuberculosis, bacteria ce provoacă tuberculoza, iar metoda a identificat rapid două variante, cu rezistență la antibiotice, ce se răspândesc în prezent în rândul populației.
“Abordarea va arăta rapid care variante ale unui agent patogen sunt cele mai îngrijorătoare în ceea ce privește potențialul de a provoca îmbolnăviri. Aceasta înseamnă că poate fi dezvoltat un vaccin care să țintească în mod specific aceste variante, pentru a-l face cât mai eficace posibil”, a explicat prof. Henrik Salje, de la Departamentul de Genetică al Universității Cambridge.
Potrivit cercetătorilor, această nouă metodă poate fi un element important în îmbunătățirea răspunsului sistemelor de sănătate publică în fața bolilor infecțioase.