Ar putea un istoric de astm sau depresie să ducă la insuficiență renală ani mai târziu? Un nou studiu trage un semnal de alarmă cu privire la o posibilă legătură între afecțiunile cronice și declinul accelerat al funcției renale.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska și de la Universitatea din Stockholm au descoperit că adulții în vârstă cu mai multe afecțiuni cronice prezintă un declin semnificativ mai rapid al funcției renale, comparativ cu cei cu mai puține probleme de sănătate.
Studiul, publicat pe 17 decembrie în Journal of the American Geriatrics Society, a urmărit aproape 3.100 de adulți în vârstă pe parcursul a 15 ani, oferind o imagine fără precedent asupra modului în care diferite combinații de afecțiuni afectează sănătatea rinichilor.
Echipa de cercetare a constatat că nu toate afecțiunile cronice au același impact asupra funcției renale.
Unele combinații de probleme de sănătate accelerează declinul rinichilor mai rapid decât altele, afecțiunile cardiometabolice – cele legate de sănătatea inimii și a metabolismului – prezentând cel mai mare risc.
Pe baza cercetării, mai multe afecțiuni cronice par să aibă o asociere cu declinul funcției renale:
„Constatările noastre subliniază importanța unei evaluări cuprinzătoare care ia în considerare nu numai povara globală a bolilor cronice, ci și interacțiunea complexă dintre boli atunci când se evaluează riscul de declin al funcției renale la adulții în vârstă”, spune autorul corespondent dr. Giorgi Beridze, de la Institutul Karolinska și Universitatea din Stockholm, într-un comunicat.
Persoanele care prezintă boli caracteristice tiparelor de multimorbiditate cu risc ridicat pot beneficia în special de o monitorizare sporită a funcției renale, de promovarea unui stil de viață sănătos și de intervenții farmacologice în timp util, potrivit medicului.
Studiul a arătat că adulții în vârstă cu multiple probleme de sănătate nu experimentează doar un declin liniar al funcției renale. În schimb, aceștia urmează traiectorii complexe influențate de combinația specifică a afecțiunilor pe care le au.
Studiul a identificat cinci modele distincte de afecțiuni cronice în rândul participanților. Cel mai îngrijorător grup a fost caracterizat de afecțiuni cardiometabolice precum diabetul și problemele legate de inimă. Aceste persoane au prezentat cel mai dramatic declin al funcției renale, ratele acestora de filtrare renală scăzând de aproape trei ori și jumătate mai rapid decât cele din grupul cu cel mai scăzut risc.
Deși autorii studiului nu au legat în mod direct insuficiența renală de alte probleme cronice, cum ar fi astmul, depresia sau alte tulburări de sănătate mintală, ei notează că rezultatele nu pot exclude definitiv o legătură.
În special, 87% dintre participanții la studiu aveau mai multe afecțiuni cronice, subliniind cât de frecvente sunt scenariile complexe de sănătate în rândul adulților în vârstă.
Participanții au avut în medie în jur de 74 de ani, iar două treimi au fost femei. Această situație demografică reflectă provocarea din ce în ce mai mare pe care o reprezintă gestionarea mai multor probleme de sănătate la o populație îmbătrânită.
Cercetarea oferă informații esențiale atât pentru profesioniștii din domeniul sănătății, cât și pentru pacienți, și sugerează că gestionarea afecțiunilor cronice multiple necesită o abordare mai nuanțată decât tratarea fiecărei afecțiuni în parte. Potrivit autorilor, medicii ar trebui să ia în considerare modul în care diferite probleme de sănătate ar putea interacționa și ar putea agrava efectele negative asupra sănătății unui individ.
Constatările subliniază, de asemenea, importanța monitorizării regulate și a asistenței medicale proactive pentru adulții în vârstă. Prin identificarea modelelor de multimorbiditate cu risc ridicat, furnizorii de asistență medicală pot dezvolta intervenții mai bine direcționate pentru a încetini declinul funcției renale și a reduce riscurile cardiovasculare asociate.
Rezumatul cercetării
Cercetătorii au utilizat date din Studiul național suedez privind îmbătrânirea și îngrijirea în Kungsholmen (SNAC-K), un studiu longitudinal cuprinzător care urmărește sănătatea adulților în vârstă de-a lungul timpului. Ei au colectat informații medicale detaliate prin examinări fizice, istoria medicală a participanților și datele din fișele medicale. Participanții au fost supuși unor controale regulate, iar cercetătorii au măsurat funcția renală prin analize de sânge care au estimat rata de filtrare glomerulară (eGFR).
Folosind tehnici statistice avansate, echipa a clasificat participanții în cinci modele distincte de multimorbiditate, pe baza combinației specifice de afecțiuni cronice. Această abordare le-a permis să avanseze dincolo de numărul de afecțiuni și să examineze modul în care interacționează diferitele grupuri de afecțiuni.
Rezultate cheie
Studiul a evidențiat o relație clară doză-răspuns între numărul de afecțiuni cronice și declinul funcției renale. Participanții cu mai multe afecțiuni cronice au prezentat o deteriorare mai rapidă și mai semnificativă a funcției renale. Modelul cardiometabolic a prezentat cel mai dramatic declin, persoanele din acest grup înregistrând o pierdere a funcției renale de aproape 3,5 ori mai rapidă comparativ cu grupul cu cel mai scăzut risc.
Limitările studiului
Studiul a fost efectuat într-un cartier urban și bogat din Stockholm, ceea ce ar putea limita generalizarea sa la alte populații. În plus, participanții care au fost excluși din cauza lipsei datelor inițiale erau de obicei mai în vârstă și mai fragili, ceea ce ar putea afecta reprezentarea cuprinzătoare a studiului.
Concluzii
Cercetarea subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare a asistenței medicale la adulții în vârstă. În loc să trateze afecțiunile în mod izolat, furnizorii de asistență medicală ar trebui să ia în considerare interacțiunile complexe dintre diferitele probleme de sănătate. Studiul sugerează că monitorizarea și intervențiile specifice ar putea contribui la menținerea funcției renale și la reducerea riscurilor cardiovasculare.
Finanțare
Studiul a fost susținut de mai multe organizații de cercetare suedeze, inclusiv Consiliul Suedez de Cercetare și Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale din Suedia. Cercetătorii nu au declarat conflicte de interese, asigurându-se că rezultatele studiului nu au fost influențate de considerente financiare externe.