Sezonul gripal este în plină desfăşurare, dar europenii sunt mai puţin protejaţi din cauza scăderii nivelului de vaccinare în rândul grupurilor cu risc. Mai multe ţări şi-au extins în acest an recomandările privind vaccinarea antigripală, însă ratele de imunizare rămân sub nivelul optim, spun experţii în domeniul sănătăţii.
Se estimează că 27.600 de persoane mor din cauza gripei în fiecare an în Uniunea Europeană şi în Regatul Unit, iar spitalele sunt în prezent la limită, deoarece se confruntă cu un amestec de cazuri de boli respiratorii, inclusiv gripa, Covid-19, norovirusul şi virusul respirator sinciţial (VRS).
Între timp, metapneumovirusul uman (HMPV), care de obicei atinge vârful la sfârşitul iernii, s-a aflat pe prima pagină a ziarelor din cauza unui focar în China.
Adulţii în vârstă, copiii foarte mici, femeile însărcinate şi persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau cu afecţiuni cronice prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav de gripă, iar autorităţile de sănătate publică le recomandă de obicei să se vaccineze în fiecare an.
Potrivit unui raport al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), mai multe ţări chiar şi-au extins recomandările privind vaccinarea în acest an, însă ratele de imunizare antigripală sunt în scădere în Europa, în special în cazul persoanelor în vârstă şi al lucrătorilor din domeniul sănătăţii.
Ca urmare, nivelurile de imunizare în majoritatea ţărilor sunt cu mult sub ceea ce se recomandă pentru protejarea sănătăţii publice, determinând oficialii europeni din domeniul sănătăţii să tragă un semnal de alarmă cu privire la ratele scăzute înregistrate la începerea sezonului, în octombrie.
„Adesea, ceea ce vedem la publicul larg este o recunoaştere greşită a riscului” de gripă, care poate fi «extrem de severă», a declarat Ben Kasstan-Dabush, profesor asistent la Şcoala londoneză de igienă şi medicină tropicală, pentru Euronews Health.
În timp ce vaccinurile sunt actualizate pe baza tulpinilor de gripă preconizate să circule în acel an, „oamenii pot simţi că îşi pot gestiona simptomele şi poate că nu au nevoie de un vaccin”, a adăugat Kasstan-Dabush.
În rândul adulţilor în vârstă în sezonul 2023-2024, vaccinarea antigripală a variat de la 12 % în Slovacia la 78 % în Danemarca, care a fost singura ţară, împreună cu Irlanda, care a atins obiectivul UE de 75 % în ultimele trei sezoane de gripă.
Potrivit ECDC, ratele de imunizare au rămas relativ stabile în acest an în unele ţări, dar au scăzut în rândul adulţilor în vârstă în Croaţia, Franţa, Islanda, Italia, Portugalia, România, Slovenia şi Spania.
Graficul prezintă rata de absorbţie a vaccinului antigripal în funcţie de ţară. Ratele de vaccinare antigripală a adulţilor în vârstă în Europa
Tendinţele din sezonul trecut nu au fost întotdeauna uniforme.
De exemplu, în timp ce Danemarca tinde să aibă niveluri mai ridicate de vaccinare, acoperirea sa a scăzut anul trecut pentru femeile însărcinate şi adulţi în general. Şi în Spania, unde copiii au fost mult mai susceptibili de a fi imunizaţi anul trecut în comparaţie cu sezonul precedent, rata de vaccinare a scăzut în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii.
De ce au scăzut ratele de vaccinare
Absorbţia scăzută a vaccinurilor a fost o provocare pe termen lung pentru Europa, dar ea a căpătat o nouă urgenţă în timpul pandemiei Covid-19 - şi apoi a dispărut de pe radarele multor oameni odată ce ameninţarea s-a risipit.
În Belgia, de exemplu, vaccinările au crescut brusc din 2019 până în 2020 şi apoi au scăzut din nou în 2021, a constatat un raport privind sistemul de sănătate belgian.
„O moştenire a erei Covid-19 [este că] oamenii sunt obosiţi de mesajele vaccinării”, a declarat Kasstan-Dabush, dar «nu cred că acesta este neapărat factorul dominant» care determină scăderea ratelor de imunizare.
În general, încrederea publicului în vaccinuri variază foarte mult în Europa.
În Letonia, de exemplu, 42% dintre oameni cred că vaccinurile sunt, în general, sigure, în comparaţie cu 84% în Portugalia, conform Proiectului privind încrederea în vaccinuri, condus de cercetători din Regatul Unit, Belgia şi Hong Kong.
În România, 59% cred că vaccinurile sunt sigure, în timp ce 64% afirmă că acestea sunt eficace.
Harta prezintă percepţia asupra vaccinurilor în funcţie de siguranţă şi eficacitate, în Europa.
Chiar şi mulţi lucrători din domeniul sănătăţii sunt neîncrezători în vaccinuri, conform unui studiu din 2023 care a constatat că personalul medical şi medicii de sex masculin erau mai predispuşi să primească vaccinul antigripal decât femeile şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii.
Pandemia a jucat, de asemenea, un rol, ceea ce nu este surprinzător, rata de adoptare a vaccinului antigripal fiind mai mare în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii care erau deschişi la vaccinurile Covid-19.
„O altă problemă importantă este absenţa culturii vaccinării în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii”, în special a celor care practică medicina de zeci de ani şi ar putea să nu fie pe deplin conştienţi de cele mai recente recomandări, a precizat pentru sursa citată Dr. Silvio Tafuri, profesor de sănătate publică la Universitatea Bari Aldo Moro din Italia, care a condus studiul.
Chiar şi aşa, concentrarea doar pe ezitarea la vaccin „pune adesea accentul pe oameni ca probleme”, a menţionat Kasstan-Dabush, trecând cu vederea „modul în care vaccinurile antigripale sunt de fapt integrate în îngrijirea bolilor cronice pentru grupurile cu risc”.
Cum se poate îmbunătăţi absorbţia vaccinului antigripal
Mai multe ţări au luat măsuri pentru a face vaccinul antigripal mai accesibil, de exemplu prin extinderea recomandărilor pentru copii.
Douăzeci de ţări europene au acum orientări privind vaccinarea copiilor în funcţie de vârstă, faţă de cinci ţări în sezonul gripal 2017-2018, potrivit ECDC.
Cu toate acestea, datele sugerează că politicile naţionale „nu ating încă niveluri suficiente de absorbţie în rândul grupurilor ţintă cheie”, a declarat agenţia.
Pentru a stimula nivelurile de vaccinare antigripală, specialiştii spun că injecţiile ar trebui integrate în îngrijirea medicală obişnuită pentru pacienţii cu risc ridicat, cum ar fi persoanele cu boli cronice.
Un purtător de cuvânt al ECDC a precizat că strategiile „ar putea trebui să fie adaptate la nivel subnaţional sau local, deoarece nu există o abordare unică”.
Între timp, experţii spun că, o creştere a gradului de absorbţie a vaccinurilor în rândul lucrătorilor medicali tineri, combaterea dezinformării cu privire la injecţii şi transformarea asistenţei medicale într-o problemă mai puţin politică ar putea contribui la îmbunătăţirea ratelor de imunizare.
Aceştia spun că sunt necesare mesaje de sănătate publică mai specifice pentru a ajunge la grupurile cu niveluri mai scăzute de vaccinare.