Ce boli transmise de țânțari sunt în creștere în Europa?

În timp ce marea majoritate a infecțiilor cu virusul West Nile sunt asimptomatice, mai puțin de 1% dintre persoanele infectate pot dezvolta complicații neurologice precum meningita, care este inflamația măduvei spinării și a membranelor din jurul creierului, sau encefalita.

Deși țările europene au avut cazuri de West Nile încă din anii 1960, numărul de infecții a crescut în ultimii 15 ani, potrivit Institutului Pasteur din Franța.

De la începutul anului, 13 țări europene au raportat cazuri umane de infecție cu virusul West Nile. La sfârșitul anului trecut, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a declarat că în ceea ce privește cazurile de West Nile, acestea au avut o creștere de peste șapte ori în 2022, în parte din cauza unor focare din Italia și Grecia.

Centrele Europene pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) au adăugat la jumătatea lunii august că numărul de cazuri din 2024 se încadrează în intervalul așteptat, chiar dacă în Grecia și Spania cazurile au fost mai numeroase decât în anii precedenți.

La fel ca encefalita ecvină estică (EEE), care a cauzat un deces săptămâna trecută în Statele Unite, țânțarii se infectează cu virusul West Nile hrănindu-se cu păsări. Se pare că oamenii nu au concentrații suficient de mari ale virusului pentru a transmite aceste infecții țânțarilor atunci când aceștia mușcă un om.

Acest lucru este diferit de alte boli transmise de țânțari, unde oamenii pot amplifica impactul virusului.

În cazul infecțiilor care provoacă febra dengue sau chikungunya, oamenii ajung să fie foarte legați de concentrații ridicate de virus și pot infecta țânțarii „și atunci se ajunge la aceste mari epidemii urbane de febră dengue”, spune David Hamer, profesor de sănătate globală și medicină la Universitatea Boston din Statele Unite.

De asemenea, „trebuie să fie prezent vectorul potrivit” pentru ca virusul să se răspândească”, a precizat el.

Țânțarii Culex, care răspândesc virusul West Nile, sunt prezenți în Europa, iar Aedes, țânțarul tigru care poate răspândi dengue, chikungunya și zika, devine din ce în ce mai răspândit.

Potrivit ECDC, țânțarul tigru asiatic sau Aedes albopictus este „ferm stabilit în 13 țări europene”, ceea ce marchează o „creștere semnificativă față de acum 10 ani”, când era limitat la opt țări din Europa.

„În ultimii ani, am observat o creștere a numărului de cazuri de infecții cu dengue și virusul West Nile dobândite local, în special în țările din sudul Europei. De asemenea, vedem mai multe regiuni afectate în fiecare an și pentru perioade mai lungi”, a declarat ECDC pentru Euronews Health.

Impactul schimbărilor climatice

De la începutul anului 2024 s-au înregistrat peste 12 milioane de cazuri de febră denga la nivel mondial și mii de decese, majoritatea în regiunea Americilor.

În Europa, în acest an, au existat cazuri de denga dobândite local atât în Franța, cât și în Italia.

„Introducerea și cel puțin focarele de dengue și chikungunya, cred eu, vor deveni din ce în ce mai frecvente în multe, părți ale Europei de Vest, Statele Unite și chiar în Canada”, a precizat prof. Hamer.

Experții spun că este probabil ca schimbările climatice să exacerbeze bolile transmise de țânțari, de exemplu prin afectarea migrației păsărilor, dar și prin scurtarea sezonului de iarnă, astfel încât populațiile de țânțari să fie active mai mult timp.

„Este de așteptat ca schimbările climatice să prelungească sezonul de transmitere a bolilor transmise de țânțari prin crearea unor condiții mai potrivite pentru ca țânțarii să se dezvolte”, a declarat ECDC.

Acest lucru înseamnă că sezonul începe mai devreme și se termină mai târziu în diferite părți ale Europei, crescând astfel perioada în care se pot observa cazuri.

Cu toate acestea, riscul ca encefalita ecvină estică să fie introdusă în Uniunea Europeană este scăzut, a precizat ECDC, în parte deoarece oamenii nu contribuie la transmiterea acesteia.

Matthew Ippolito, profesor asistent la facultatea de medicină a Universității Johns Hopkins din Statele Unite și expert într-un alt virus transmis de insecte, malaria, a subliniat că „diferiți țânțari prosperă în condiții diferite”.

„Deci, deși este adevărat că temperaturile mai ridicate înseamnă, în general, o arie geografică mai mare pentru țânțari și alți vectori de boală – de exemplu, vedem incursiuni ale țânțarilor la altitudini mai mari în anumite părți ale lumii care anterior erau lipsite de malarie – există mulți alți factori care intră în joc”, a spus el.

Deși consideră că există un risc mai mic ca encefalita ecvină estică să se răspândească la nivel mondial, deoarece este atât de rară și de mortală, „speranța este întotdeauna să continuăm să tragem învățăminte din trecut și să menținem un sistem puternic de monitorizare și răspuns”, au precizat experții.

Aceștiai spun că oamenii se pot proteja purtând îmbrăcăminte de protecție și repelent pentru țânțari, precum și eliminând apa stătătoare în care aceștia depun ouă.

În România, virusul West Nile este transmis de mai multe specii de țânțari răspândiți atât în orașe, cât și în zonele rurale.

De la începutul sezonului în România, numărul de cazuri de infecție cu virusul West Nile, transmis de mai multe specii de țânțari, s-a aflat în creștere în ultimele săptămâni, fiind similar cu cel raportat în aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat joi că, de la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (3 iunie) şi până pe 5 septembrie, s-au înregistrat 47 de cazuri, dintre care 40 confirmate şi 7 probabile.

Potrivit INSP, au fost înregistrate patru decese în urma infecţiei cu virusul West Nile – trei în judeţul Suceava şi unul în Bucureşti.

Numărul de cazuri este similar cu cel raportat pentru aceeași perioadă din anul trecut, când au fost anunțate 40 de cazuri (dintre care 38 cazuri confirmate si 2 cazuri probabile ) până la 7 septembrie 2023 și șase decese.

În acest sezon, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire – 14 – s-au înregistrat la grupa de vârstă 70 – 79 de ani şi 11 la persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 şi 69 de ani, a indicat INSP.

Numărul de cazuri de infecție cu virusul West Nile a început să crească de anul trecut, după o scădere puternică în perioada pandemiei.

Astfel, în 2018 s-au înregistrat 276 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în România și 42 de decese din cauza infecției, iar în sezonul 2019 – 66 de cazuri de infecție și 8 decese.

În 2020, autoritățile au raportat 6 cazuri, în 2021 – 7 cazuri, iar în 2022 – 48 cazuri. În sezonul 2023, în România au fost raportate în total 105 cazuri de infectare cu West Nile (cel mai mare număr din 2018) și 12 decese.

Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice cu repelent pentru ţânţari, să împiedice pătrunderea insectelor în casă (prin plase de protecţie la ferestre), să utilizeze insecticid, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor și să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.

Aceștia atrag atenția că, în cele mai multe cazuri, infecția nu prezintă iniţial simptome, dar, când acestea apar, sunt foarte variate și se manifestă în special prin febră, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, uneori greaţă şi vărsături, diaree, rareori inflamarea ganglionilor limfatici.