Cercetătorii au identificat provocările care ar trebui depășite pentru a evita respingerea în viitoarele xenotransplanturi – procedură care implică transplantul, implantarea sau perfuzarea într-un primitor uman fie de celule vii, țesuturi sau organe dintr-o sursă de animale neumane, fie de fluide ale corpului uman, celule, țesuturi sau organe care au avut contact ex vivo cu celulele animale, țesuturi sau organe vii ne-umane. Dezvoltarea xenotransplantului este, în parte, determinată de faptul că cererea de organe umane pentru transplantul clinic depășește cu mult oferta.
Continuând progresele semnificative în domeniul xenotransplantului, chirurgii de la facultatea de medicină a Universității din Maryland furnizează o analiză amplă în cazul celui de-al doilea pacient din lume care a primit un organ de porc modificat genetic.
În 2023, Lawrence Faucette, în vârstă de 58 de ani, a primit o inimă de porc la Centrul medical al Universității (UMMC) pentru a-și trata insuficiența cardiacă în stadiu terminal. El a trăit 40 de zile înainte de a alege să renunțe la un tratament suplimentar după ce transplantul a început să cedeze din cauza respingerii.
Raportul care documentează perspectivele desprinse din experiența celui de-al doilea receptor de xenotransplant de inimă din lume, a fost publicat miercuri, în revista Nature Medicine.
Lucrarea documentează semnele inițiale de respingere a celor 10 inimi de porc modificate genetic la prima biopsie efectuată la aproximativ două săptămâni după operație, și oferă lecții importante și potențiale noi căi de urmat în timp ce chirurgii de xenotransplant se pregătesc pentru viitoarele studii clinice din anii următori.
„Am făcut un alt pas important înainte în încercarea de a aborda deficitul global de inimi donatoare și am constatat încă o dată că inima de porc a demonstrat o funcție sistolică și diastolică excelentă în primele săptămâni post-transplant”, a declarat co-liderul studiului și primul autor dr. Bartley P. Griffith, care a transplantat chirurgical inima de porc atât în primul, cât și în al doilea pacient la UMMC.
Dr. Griffith este profesor emerit, specialist în chirurgia de transplant, vicepreședinte al departamentului de inovație în chirurgie și director clinic al programului de xenotransplant cardiac la UMSOM (facultatea de medicină a universității Maryland).
„Datorită acestor bravi pacienți, avem o înțelegere mai clară a modificărilor pe care le putem face în continuare pentru a obține un succes pe termen mai lung”, a declarat miercuri medicul specialist într-un comunicat al universității.
Cel de-al doilea pacient care a primit un xenotransplant de inimă avea o boală cardiacă în stadiu terminal și a fost considerat neeligibil pentru un transplant tradițional cu o inimă umană din cauza bolii sale vasculare periferice preexistente și a complicațiilor cu sângerări interne. Acest tip de transplant a fost singura opțiune disponibilă pentru acest pacient, care se confrunta cu o moarte aproape sigură din cauza insuficienței cardiace, a explicat chirurgul.
„Sacrificiul acestor pacienți a furnizat informații științifice cruciale cu privire la modul în care ar trebui să procedăm pentru a învăța cum să prevenim eșecul grefei în transplanturile viitoare”, a precizat la rândul său, co-liderul studiului și autorul corespondent dr. Muhammad M. Mohiuddin, profesor de chirurgie, directorul programului de xenotransplant cardiac la UMSOM și președinte al Asociației Internaționale de Xenotransplant.
În investigația lor, autorii studiului subliniază nevoia de cercetare continuă pentru a depăși provocări precum respingerea mediată de anticorpi.
În ciuda selectării unui pacient cu un nivel scăzut de anticorpi preexistenți, echipa de transplant a constatat o creștere a acestora, care au provocat leziuni ale inimii și, în cele din urmă, eșecul grefei. Transplanturile ulterioare ar putea necesita o eliminare și o suprimare mai agresivă a acestor anticorpi.
Aceste noi cercetări au elaborat și influența altor mecanisme mediate imunitar în eșecul grefei.
„În ciuda eșecurilor legate de respingerea imunologică după câteva săptămâni, xenotransplantul și donarea de organe care pot salva viața rămân cele mai viabile căi către disponibilitatea de durată a organelor pentru transplant”, a precizat dr. Mark T. Gladwin, decan al UMSOM.
Medicii continuă să lucreze pentru o mai bună înțelegere a modului de prevenire a respingerii organelor de porc în ciuda imunosupresiei agresive și a rezultatelor chirurgicale și hemodinamice de succes în faza inițială.
„Continuăm să învățăm atât de multe din aceste operații de pionierat și suntem recunoscători companiei United Therapeutics (n.r. care a furnizat porcii modificați genetic) pentru sprijinul acordat, pe măsură ce contribuim la avansarea domeniului xenotransplantului de a deveni o realitate clinică”, a adăugat coautorul studiului dr. Christine Lau, președinte al Departamentului de Chirurgie de la UMSOM și chirurg-șef la UMMC.
În ianuarie 2022, Universitatea din Maryland a efectuat primul transplant experimental din lume la un alt american, în vârstă de 57 de ani, care a murit la două luni după operație.
Deși nici în acel caz nu au existat semne de respingere în primele săptămâni după transplant, autopsia a concluzionat că bărbatul a murit în cele din urmă de insuficiență cardiacă din cauza unei „serii complexe de factori”, inclusiv starea sa înainte de operație.
Un studiu de caz publicat în revista Lancet a remarcat, de asemenea, că au existat dovezi ale unui virus porcin care nu fusese identificat anterior.
Potrivit guvernului american, există peste 113.000 de persoane pe lista de transplant de organe, inclusiv peste 3.300 de persoane care au nevoie de o inimă.
Grupul Donate Life America (Donează viață America) indică faptul că 17 persoane mor în fiecare zi în așteptarea unui organ de la un donator.